Academia Română propune reducerea ponderii indicatorilor scientometrici, precum factorul de impact, scorul de influență sau indicele Hirsch, în evaluarea cercetătorilor, proiectelor și institutelor de cercetare și trecerea la o evaluare calitativă, bazată în primul rând pe valoarea, impactul, relevanța și originalitatea rezultatelor științifice. Poziția a fost adoptată după discuțiile din Adunarea Generală din 17 septembrie și primită la redacție pe 21 septembrie.
Instituția avertizează, în același timp, asupra unei „creșteri accentuate” a numărului de articole științifice provenite din România și publicate în reviste ale căror practici editoriale ridică semne de întrebare privind calitatea evaluării de tip peer-review. Academia atrage atenția inclusiv asupra banilor publici cheltuiți pentru taxele de publicare și cere universităților și institutelor să nu încurajeze „supraproducția științifică”.
„Academia Română consideră că este greu de acceptat ca o bună parte din bugetul alocat cercetării din institute și universități, și așa departe de a fi satisfăcător, să fie consumată pe taxele, deloc neglijabile, de publicare a articolelor”, se arată în comunicat.
Academia enumeră mai multe caracteristici ale publicațiilor care, în opinia sa, ar trebui să ridice semne de întrebare: publicarea unui număr excesiv de ediții speciale, coordonate de editori invitați cu experiență și vizibilitate internațională reduse, un timp foarte scurt între trimiterea și acceptarea articolului, rate de respingere mult sub cele obișnuite în domeniu, un procent foarte mare de autocitări și citări între revistele aceleiași edituri și campanii agresive prin e-mail pentru atragerea de manuscrise.
„Toate aceste aspecte caracterizează modul de operare al aşa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole”, susține Academia Română, care descrie un model de afaceri orientat spre publicarea rapidă a unui volum foarte mare de articole, pe baza unui proces superficial de peer-review.
Instituția îi îndeamnă în special pe cercetătorii tineri să nu aleagă o revistă numai pentru posibilitatea unei publicări rapide sau pentru indicatorii scientometrici ridicați.
„Academia Română încurajează cercetătorii, în special pe cei tineri, să opteze pentru reviste științifice consacrate, caracterizate de un proces autentic de evaluare științifică, şi să nu se lase ademeniți de tentația publicării rapide în reviste care doar mimează acest proces, chiar dacă revistele în cauză au indicatori scientometrici mari, obținuți însă ca rezultat al unor strategii editoriale discutabile”, se arată în document.
Academia precizează și că publicarea în regim Open Access nu presupune obligatoriu plata unei taxe. Cercetătorii își pot depune manuscrisele în arhive deschise, precum arXiv sau arhivele instituționale, există reviste Open Access fără taxe pentru autori, iar unele publicații permit accesul deschis după ce articolul a trecut printr-un proces riguros de peer-review.
Un apel distinct este adresat universităților, institutelor de cercetare și conducătorilor de doctorat. Academia cere ca evaluarea să stimuleze cercetarea relevantă, nu acumularea de publicații.
„Academia Română recomandă universităților și institutelor de cercetare să încurajeze și să susțină cercetarea de calitate, care conduce la un progres al cunoașterii, cu rezultate publicate în reviste cu un bun renume, și nu supraproducția științifică, fără relevanță și publicată în reviste care doar simulează un proces editorial serios.”
În privința doctoratelor, mesajul este și mai explicit: „Facem apel la îndrumătorii de doctorat să explice tinerilor că aceste reviste sunt deosebit de dăunătoare pentru climatul academic și de cercetare și să nu accepte elaborarea tezelor de doctorat pe baza unor asemenea publicații.”
Academia avertizează și asupra „unei proliferări periculoase a congreselor/conferințelor internaționale prădătoare”, despre care afirmă că „contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor”.
Schimbarea majoră propusă privește însă criteriile după care sunt evaluați cercetătorii și instituțiile. Academia susține că indicatorii cantitativi pot fi influențați de practicile editoriale descrise și cere diminuarea rolului acestora:
„În condițiile în care majoritatea indicatorilor scientometrici (cum ar fi factorul de impact, scorul de influență sau indicele Hirsch) sunt în mod clar influențați de astfel de practici editoriale discutabile, Academia Română propune reducerea ponderilor atribuite acestor indicatori în evaluarea cercetătorilor, a proiectelor de cercetare și a instituțiilor de cercetare, precum și trecerea la un proces de evaluare calitativă cu respectarea principiilor Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022)”.
Într-un asemenea sistem, susține Academia, accentul ar trebui pus „pe valoarea, impactul și relevanța rezultatelor cercetării și nu pe formule aritmetice goale de conținut”.
„Evaluarea unui cercetător și a unui institut trebuie să se bazeze, în primul rând, pe calitatea publicațiilor/brevetelor/patentelor, pe ceea ce aduc cu adevărat nou și original. Dincolo de numărul citărilor, relevantă este și calitatea lor, care poate fi, la rândul ei, evaluată: cine, cum și în ce jurnal citează o anumită lucrare”, potrivit poziției Biroului Prezidiului Academiei Române.
Poziția Academiei vine în contextul în care evaluarea cercetării și criteriile folosite pentru institute, proiecte și cariera cercetătorilor sunt în curs de modificare în România. Mesajul instituției mută explicit accentul de la numărul de articole, citări și indicatori bibliometrici spre evaluarea calitativă a rezultatelor cercetării.
Foto: ID 72056222 | Academia Romana © Douglas Mackenzie | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.