Academia Română propune reducerea ponderii indicatorilor scientometrici, precum factorul de impact, scorul de influență sau indicele Hirsch, în evaluarea cercetătorilor, proiectelor și institutelor de cercetare și trecerea la o evaluare calitativă, bazată în primul rând pe valoarea, impactul, relevanța și originalitatea rezultatelor științifice. Poziția a fost adoptată după discuțiile din Adunarea Generală din 17 septembrie și primită la redacție pe 21 septembrie.
Instituția avertizează, în același timp, asupra unei „creșteri accentuate” a numărului de articole științifice provenite din România și publicate în reviste ale căror practici editoriale ridică semne de întrebare privind calitatea evaluării de tip peer-review. Academia atrage atenția inclusiv asupra banilor publici cheltuiți pentru taxele de publicare și cere universităților și institutelor să nu încurajeze „supraproducția științifică”.
„Academia Română consideră că este greu de acceptat ca o bună parte din bugetul alocat cercetării din institute și universități, și așa departe de a fi satisfăcător, să fie consumată pe taxele, deloc neglijabile, de publicare a articolelor”, se arată în comunicat.
Academia enumeră mai multe caracteristici ale publicațiilor care, în opinia sa, ar trebui să ridice semne de întrebare: publicarea unui număr excesiv de ediții speciale, coordonate de editori invitați cu experiență și vizibilitate internațională reduse, un timp foarte scurt între trimiterea și acceptarea articolului, rate de respingere mult sub cele obișnuite în domeniu, un procent foarte mare de autocitări și citări între revistele aceleiași edituri și campanii agresive prin e-mail pentru atragerea de manuscrise.
„Toate aceste aspecte caracterizează modul de operare al aşa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole”, susține Academia Română, care descrie un model de afaceri orientat spre publicarea rapidă a unui volum foarte mare de articole, pe baza unui proces superficial de peer-review.
Instituția îi îndeamnă în special pe cercetătorii tineri să nu aleagă o revistă numai pentru posibilitatea unei publicări rapide sau pentru indicatorii scientometrici ridicați.
„Academia Română încurajează cercetătorii, în special pe cei tineri, să opteze pentru reviste științifice consacrate, caracterizate de un proces autentic de evaluare științifică, şi să nu se lase ademeniți de tentația publicării rapide în reviste care doar mimează acest proces, chiar dacă revistele în cauză au indicatori scientometrici mari, obținuți însă ca rezultat al unor strategii editoriale discutabile”, se arată în document.
Academia precizează și că publicarea în regim Open Access nu presupune obligatoriu plata unei taxe. Cercetătorii își pot depune manuscrisele în arhive deschise, precum arXiv sau arhivele instituționale, există reviste Open Access fără taxe pentru autori, iar unele publicații permit accesul deschis după ce articolul a trecut printr-un proces riguros de peer-review.
Un apel distinct este adresat universităților, institutelor de cercetare și conducătorilor de doctorat. Academia cere ca evaluarea să stimuleze cercetarea relevantă, nu acumularea de publicații.
„Academia Română recomandă universităților și institutelor de cercetare să încurajeze și să susțină cercetarea de calitate, care conduce la un progres al cunoașterii, cu rezultate publicate în reviste cu un bun renume, și nu supraproducția științifică, fără relevanță și publicată în reviste care doar simulează un proces editorial serios.”
În privința doctoratelor, mesajul este și mai explicit: „Facem apel la îndrumătorii de doctorat să explice tinerilor că aceste reviste sunt deosebit de dăunătoare pentru climatul academic și de cercetare și să nu accepte elaborarea tezelor de doctorat pe baza unor asemenea publicații.”
Academia avertizează și asupra „unei proliferări periculoase a congreselor/conferințelor internaționale prădătoare”, despre care afirmă că „contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor”.
Schimbarea majoră propusă privește însă criteriile după care sunt evaluați cercetătorii și instituțiile. Academia susține că indicatorii cantitativi pot fi influențați de practicile editoriale descrise și cere diminuarea rolului acestora:
„În condițiile în care majoritatea indicatorilor scientometrici (cum ar fi factorul de impact, scorul de influență sau indicele Hirsch) sunt în mod clar influențați de astfel de practici editoriale discutabile, Academia Română propune reducerea ponderilor atribuite acestor indicatori în evaluarea cercetătorilor, a proiectelor de cercetare și a instituțiilor de cercetare, precum și trecerea la un proces de evaluare calitativă cu respectarea principiilor Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022)”.
Într-un asemenea sistem, susține Academia, accentul ar trebui pus „pe valoarea, impactul și relevanța rezultatelor cercetării și nu pe formule aritmetice goale de conținut”.
„Evaluarea unui cercetător și a unui institut trebuie să se bazeze, în primul rând, pe calitatea publicațiilor/brevetelor/patentelor, pe ceea ce aduc cu adevărat nou și original. Dincolo de numărul citărilor, relevantă este și calitatea lor, care poate fi, la rândul ei, evaluată: cine, cum și în ce jurnal citează o anumită lucrare”, potrivit poziției Biroului Prezidiului Academiei Române.
Poziția Academiei vine în contextul în care evaluarea cercetării și criteriile folosite pentru institute, proiecte și cariera cercetătorilor sunt în curs de modificare în România. Mesajul instituției mută explicit accentul de la numărul de articole, citări și indicatori bibliometrici spre evaluarea calitativă a rezultatelor cercetării.
Foto: ID 72056222 | Academia Romana © Douglas Mackenzie | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
14 comments
Academia Română a acordat premiul „Ion Ionescu de la Brad” în anul 2025 pentru o lucrare publicată într-o asemenea revistă, printr-un comunicat de presă din data de 8 decembrie 2025.
frumos si exceptional, in scris asa si ca initiativa. Insa…Academia spune cui? cine sa schimbe si cine sa aplice? oricum problema asta e la marii sefi nu la noi amaratii care mai cersim sau ne vindem sufletul pentru o taxa sa publicam si noi. Si daca ar fi o solutie la care sa ne aliniem laloalta cu Europa cel putin, e prea haos la noi intern si ma refer aici si intre cei care au organizeaza competitiile si cer anume exigente in ghid dar si cei care fac regulile de promovare. Avem exemple de buna practica inafara…de ce nu le preluam si adaptam la situatiile noastre? E problema cand cei care striga ca vor schimbare sau zic ca vor da solutii (ca solutie realmente nu am vazut de pe nicaieri inca) sunt olimpicii la mdpi si alte jurnale care se condamna mai sus. personal consider orice jurnal f bun atata timp cat isi face treaba de a pune la dispozitie cititorului informatia si e citata. Ce ne facem insa cu jurnalele care apare ca ciupercile dupa ploaie si si dispar la fel? si avem publicatiile acolo? ce se va intampla cu acele publicatii? cumv e mai safe sa alegi un jurnal traditional si mai toate au acum si OA si taxa daca asta ne dorim, insa da, reviewurile sunt pe bune acolo, logic ca nu ne mai place! Chair sunt foarte nerabdatoare sa vad ce solutie se va gasi si desigur si solutia de a implenta-o! SPOR!
în esență, se propune mutarea greutății de la formule bibliometrice către „judecata experților”.
Consider această direcție profund greșită și deosebit de periculoasă. În absența unor criterii clare, măsurabile și auditabile, crește enorm spațiul pentru arbitrar, favoritism, conflicte de interese și, inevitabil, corupție. Infinit mai multă decât în sistemul actual.
Indicatorii scientometrici sunt imperfecți și pot fi manipulați, dar cel puțin sunt verificabili și contestabili pe baza unor date. „Judecata experților”, dacă devine criteriul dominant, riscă să transforme evaluarea științifică într-o decizie discreționară a unor comisii.
Tovarasi scientometristi, e nevoie de vigilenta maxima in privinta cercetarii, in tara care nu e in stare nici macar sa-si produca singura curentul electric, importandu-l din Bulgaria! Si care risipeste miliarde de euro pe vaccinuri comandate complet aiurea, pe stadioane construite in localitati depopulate, pe terenuri de fotbal in panta etc.
Nu trebuie sa scape teafar nici un bandit din Romania care indrazneste sa publice si in altceva decat „Nature” sau „Science”! Batuti cu pietre in pietele publice si expulzati imediat din mafia, pardon, din sistemul cercetarii.
Hodoronc-tronc. Ai tras o concluzie ca … Cine-a spus așa ceva? Mai citește o dată comunicatul Academiei și comentariile. Evident că poți publica rezultate corecte și-n fițuica muzeului din Dorohoi. Sau, așa cum se întâmplă adesea, poți scrie o teză de abilitare alăturând articole care n-au nicio legătură între ele, uneori nici cu titlul tezei de abilitare.
Important pentru acest demers al Academiei Române, de altfel corect și necesar, ar fi calitatea noului ministru al învățământului. Dacă noul ministru se raliază la acest demers sunt șanse de reușită, deoarece pentru a pune o stavilă impostutii sunt necesare modificări de evaluare, de promovare, introduse noi reguli de finanțare a cercetării etc etc.
scoateti mdpi urile . e plin de ele pe la umf uri.
Acum vin si ei, dupa ce familia rectorului din Oradea a jonglat cu pseudo-articole si si-a umflat conturile prin celebra competitie de „premiere a rezultatelor cercetarii”?
Competitie care a si disparut, sub presiunea indirecta a pseudo-jurnalelor si a pseudo-articolelor. Dar, evident, nimeni nu a patit nimic, in Romania, chiar daca tot mai multe dintre articolele la care au fost partasi autorii au ajuns sa fie retrase.
Caci, deh, in Romania poti fi plagiator dovedit, si tot poti evolua profesional, daca ai destule proptele politice. Dovada clara: celebrul caz al ministrului de o zi, de la Oradea, retras rapid dupa ce a iesit la iveala plagiatul grosolan, dar care si-a continuat neabatut activitatea in Univ. Oradea, fiind si prof.univ.dr, si cu conducere de doctorat. Sau celebrul rectoras de Timisoara, cu un plagiat dovedit, pentru care insa unul dintre autori a preluat intreaga vina (oare ce a primit, in schimb?), astfel incat rectorasul sa fie curat, ca lacrima. Sau… hai ca-s multi, dar toti pe cai mari.
O astfel de reforma ar conduce la revenirea sistemului PCR (pile, relatii, cunostiinte) in sistemele de educatie si cercetare. O abordare contabila bazata pe scientometrie este singura acceptabila intr-un sistem profund corupt cum este acesta care se regaseste in Romania. Inflatia de articole MDPI poate sa fie stopata mult mai usor, se poate reduce ponderea articolelor de tip open-access din sistemele de evaluare, si eventua opri finantarea acestor articole (in special in inginerie sau medicina). Din punctul nostru de vedere (eu si alti colegi cu „grade mici”), alte probleme sunt mult mai importante: 1) subfinantarea cronica a sistemelor de educatie si cercetare, la un nivel comparabil cu tari precum Uganda si Kenya (desi suntem in EU din 2007); 2) in acest moment in orice institut/universitate promovarea se face doar daca „cunosti pe cine trebuie”; la noi in urbe in domeniul ingineriei chimice, am primit indicatii ca nu se poate realiza promovarea pentru X sau Y de la CS3 la CS2 deoarece „nu vrea nimeni si nu-si doreste nici directorul”.
Pentru universitățile prinse în cursa nebună pentru finanțarea suplimentară și rating, această recomandare nu are nicio importanță. Pentru fraudatorii de meserie care vor să-și asigure pozițiile și să mai ciugulească proiecte, salarii de merit și premii, la fel. Din moment ce nu există nicio consecință legală a publicării de bullshit, nimeni nu va lua lucrurile în serios. Nici în cazurile lucrărilor retrase, pe baza cărora s-a promovat și pentru care universitățile au plătit taxe de publicare (aici Curtea de Conturi ar avea ceva de zis, la modul cel mai legal!). Rapoartele rectorilor și ale directorilor de institute de cercetare ar trebui să aibă ca rubrică obligatorie Articole Wos retrase. Cu explicații și rapoarte ale comisiilor de etică.
În loc de recomandări, Academia ar trebui să propună participarea în baza legii la evaluarea dosarelor de candidatură la posturile de conf și prof, la evaluarea marilor proiecte de cercetare, așa cum se întâmplă în alte țări. În Ungaria, din ce știu, articolele mdpi NU CONTEAZĂ la promovări în sistemul public de educație-cercetare. Dacă mergem în ritmul actual, mdpi va deveni un instrument mai nociv decât tik-tok-ul. Tik-tok-ul poate fi interzis sau limitat într-o zi, dar MDPI a consacrat deja o generație de mediocrități hoațe, care n-au făcut cercetare reală deloc, adesea nici învățământ, instalate în poziții-cheie, unde mai au de stat 30-40 de ani.
Săptămâna trecută a apărut forma actualizată a RetractionWatchDatabase. România apare cu vreo 220 de articole, iar în clasament conduc, fără nicio surpriză, universitățile de medicină, cu 5 clasări între primele 6, însă locul 2 este adjudecat de … Universitatea din Oradea, oraș unde se gătește excelent pui Shanghai! (Pentru oamenii cu preocupări etice: stați liniștiți, nimeni nu a fost rănit în timpul cercetării, publicării rezultatelor sau încasării recompenselor! Ba chiar unii și unele apar prin fotografii cu Bolojan!)
Apreciez poziția și inițiativa actualei conduceri a Academiei Române. Are perfectă dreptate, acum nu se mai știe de adevăratelea ce este valoare ! Impostura este criteriu acceptat de a publica, promova etc.
Fostul președinte al Academiei nu a văzut, nu a auzit… doar retorică de imagine.
Dacă sunt atât de vocali în promovarea acestei schimbări de paradigmă, de ce nu au început prin aplicarea ei în propriile lor regulamente?
Există, la acest moment, o formă de evaluare proprie, internă, care să fi inclus deja această schimbare de paradigmă?
Dacă nu există, atunci cu ce autoritate morală formulează această instituție o astfel de recomandare?
Dacă există, cred că ar fi fost firesc să le prezinte ca exemple de bune practici.
Prea tarziu, tovarasi! S-a dus totul de rapa cu scientometria voastra! Ca doar si voi ati sustinut-o, nu ziceti ca NU!
Mda….ai cash? Bagă 15 mizerii în MDPI şi ţi-ai scos banii într-un an…