Academia Română respinge faptul că ar vrea mandate nelimitate pentru președinte și acuzațiile privind un tun imobiliar cu terenuri aflate în patrimoniul său. Într-o poziție oficială, Academia spune că „respinge categoric acuzațiile nefondate, prea grăbit și insuficient documentate, care au fost lansate de un senator din Parlamentul României”, în contextul discutării marți, 3 februarie 2026, a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
- Amintim, senatorul USR Ștefan Pălărie a denunțat, în urmă cu două zile, o inițiativă legislativă intrată în procedura de legiferare la Senat, în procedură de urgență, privind modificarea Legii Academiei Române. Cele două mize ar fi un număr nelimitat de mandate la funcția de președinte al instituției, deși legea permite în prezentdoar două mandate, dar și mutarea unor terenuri din domeniul public, în cel privat, fără să fie nevoie de aprobarea Guvernului.
- Tot joi, președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop a reacționat privind mandatul său: Dau declarație în scris că nu voi candida din nou, a spus acesta.
Academia Română neagă acuzațiile privind un tun imobiliar cu terenurile aflate în patrimoniul public și cele legate de mandate fără limită pentru președintele instituției.
„Academia Română respinge categoric acuzațiile nefondate, prea grăbit și insuficient documentate, care au fost lansate de un senator din Parlamentul României în contextul discutării marți, 3 februarie 2026, a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române”, potrivit comunicatului de presă al instituției.
Reacția acestuia vine după ce senatorul USR Ștefan Pălărie a denunțat, în urmă cu două zile, o inițiativă legislativă intrată intempestiv în procedura de legiferare la Senat, în procedură de urgență, privind modificarea Legii Academiei Române.
Potrivit senatorului, acest proiect este „un adevărat puci”, întrucât conține cel puțin trei prevederi „absolut abuzive”.
Una din prevederi se referă la mandatul președintelui Academiei Române, care în acest moment este de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Potrivit inițiatorilor, mandatul de președinte ar deveni de 5 ani, dar fără nicio prevedere privind limitarea numărului de mandate, relatează G4Media.ro.
Legat de această acuzație, Academia precizează că „pozițiile de conducere (președinte, vicepreședinți, secretar general) pot fi ocupate de către aceeași persoană numai pentru două mandate. Alegerea pentru aceste funcții de conducere se desfășoară conform Regulamentului specific, aprobat de Adunarea Generală, în conformitate cu Legea și cu Statutul Academiei Române. Aceste prevederi se vor păstra și în legea modificată aprobată de Parlament”.
Cea dea doua acuzație denunțată de senatorul USR a fost legată de mutarea unor terenuri din proprietate publică în cea privată, fără să mai fie necesar acordul Guvernului.
Ștefan Pălărie a atras atenția că a descoperit o lege „cu «dedicație» […] pentru funcționarea Academiei Române”, pe care „unii parlamentari încercau să o treacă, în procedură de urgență, adică rapid, în doar 48 de ore”. Pălărie anunță că a stopat pentru moment în Senat procedura, pentru că a descoperit că patrimoniul Academiei României, „conform propunerii, ar putea fi mutat din pix către o Fundație”.
„Un raport de audit financiar al Curții de Conturi pentru anul 2024, din 2 decembrie 2025, așadar de acum doar câteva săptămâni, arată foarte clar faptul că din conducerea Academiei Române s-au luat decizii care încalcă legea. Așa spune, repet, chiar Curtea de Conturi. Academia Română a transmis în administrația «Fundației Patrimoniu», pe bază de protocol, bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole și silvice, care sunt prevăzute în lege, contrar prevederii legii numărul 752 din 2001, privind organizarea și funcționarea Academiei Române și a Statutului Academiei Române”, avertizează Pălărie.
Legat de această acuzație, Academia Română precizează că este deținătoarea de drept a unui patrimoniu privat, constând în terenuri, imobile și opere de artă, primite prin testament de la generații de donatori începând cu anul 1866, proprietăți care au fost confiscate de regimul comunist în anul 1948 și duse în ruină de o administrație incompetentă, lipsită de conștiința valorii culturale, vreme de peste 50 de ani”.
Instituția explică faptul că „de regulă, proprietățile private ale Academiei Române sunt dobândite prin documente care conțin clauze de neînstrăinare și nu sunt și nu pot fi tranzacționate în niciun fel, acum sau în viitor„.
„Academia Română a recuperat cu greu, după zeci de procese în instanță, o parte din ele și se străduiește, cu mijloace și forțe insuficiente, să repare și să restaureze un patrimoniu care reprezintă națiunea română. În acest scop, în anul 2005, Academia Română a înființat, în calitate de fondator unic, Fundația „Patrimoniu”, persoană juridică înregistrată în Registrul Special al Persoanelor Juridice. Fundația „Patrimoniu” este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică, constituită în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000„.
„Fundația „Patrimoniu” a fost înființată pentru a administra și pune în valoare bunurile proprietate privată ale Academiei Române și are ca scop principal sprijinirea înaltului for academic pentru stimularea și protejarea creațiilor originale, de mare valoare din domeniile științelor, literelor și artelor, în țară și în străinătate, precum și acțiunile cu caracter social și patrimonial ale acestuia. (Un exemplu îl constituie acordarea anual a unui număr de burse elevilor cu resurse modeste, dar cu performanțe școlare meritorii).
Toate acțiunile Fundației „Patrimoniu” se defășoară cu respectarea obligațiilor rezultate din donații și legate acceptate de Academia Română, prin lege sau prin statut. De regulă, proprietățile private ale Academiei Române sunt dobândite prin documente care conțin clauze de neînstrăinare și nu sunt și nu pot fi tranzacționate în niciun fel, acum sau în viitor„.
- De remarcat însă că unul dintre inițiatorii proiectului de modificare a Legii de funcționare a Academiei Române, Robert Cazanciuc a spus că „patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat”. [detalii aici]
Codul Administratiuv spune că trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat al statului se face prin hotărâre de guvern. Proiectul de lege inițiat exceptează bunurile Academiei Române de la aceste rigori legale, astfel încât transferul din domeniul public în cel privat să nu mai aibă nevoie de acceptul Guvernului. Diferența este că bunurile din domeniul public nu pot fi vândute, ci doar concesionate, pe când cele din domeniul privat al statului pot fi tranzacționate de cel care le administrează. Toate bunurile private ale Academiei sunt administrate de Fundația Patrimoniu a Academiei Române, o instituție de drept privat, scrie G4Media.
Poziția oficială integrală a Academiei Române
„Precizări ale Academiei Române cu privire la proiectul de modificare și completare a Legii nr. 752/2001
Academia Română respinge categoric acuzațiile nefondate, prea grăbit și insuficient documentate, care au fost lansate de un senator din Parlamentul României în contextul discutării marți, 3 februarie 2026, a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
Proiectul depus de Academia Română în Parlament a fost generat de faptul că de la adoptarea Legii 752/2001 și până în prezent au intervenit unele dispoziții legale noi la nivel național, cu incidență și asupra activității instituției noastre, precum și noi realități care impun o altă manieră de gestionare și funcționare.
Biroul Prezidiului, forul de conducere al instituției, face următoarele precizări:
1. Biroul Prezidiului reiterează faptul că pozițiile de conducere (președinte, vicepreședinți, secretar general) pot fi ocupate de către aceeași persoană numai pentru două mandate. Alegerea pentru aceste funcții de conducere se desfășoară conform Regulamentului specific, aprobat de Adunarea Generală, în conformitate cu Legea și cu Statutul Academiei Române. Aceste prevederi se vor păstra și în legea modificată aprobată de Parlament.
2. Academia Română este deținătoarea de drept a unui patrimoniu privat, constând în terenuri, imobile și opere de artă, primite prin testament de la generații de donatori începând cu anul 1866. Aceste proprietăți au fost confiscate de regimul comunist în anul 1948 și duse în ruină de o administrație incompetentă, lipsită de conștiința valorii culturale, vreme de peste 50 de ani. Academia Română a recuperat cu greu, după zeci de procese în instanță, o parte din ele și se străduiește, cu mijloace și forțe insuficiente, să repare și să restaureze un patrimoniu care reprezintă națiunea română. În acest scop, în anul 2005, Academia Română a înființat, în calitate de fondator unic, Fundația „Patrimoniu”, persoană juridică înregistrată în Registrul Special al Persoanelor Juridice. Fundația „Patrimoniu” este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică, constituită în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.
3. Fundația „Patrimoniu” a fost înființată pentru a administra și pune în valoare bunurile proprietate privată ale Academiei Române și are ca scop principal sprijinirea înaltului for academic pentru stimularea și protejarea creațiilor originale, de mare valoare din domeniile științelor, literelor și artelor, în țară și în străinătate, precum și acțiunile cu caracter social și patrimonial ale acestuia. (Un exemplu îl constituie acordarea anual a unui număr de burse elevilor cu resurse modeste, dar cu performanțe școlare meritorii).
4. Toate acțiunile Fundației „Patrimoniu” se defășoară cu respectarea obligațiilor rezultate din donații și legate acceptate de Academia Română, prin lege sau prin statut. De regulă, proprietățile private ale Academiei Române sunt dobândite prin documente care conțin clauze de neînstrăinare și nu sunt și nu pot fi tranzacționate în niciun fel, acum sau în viitor.
Biroul Prezidiului Academiei Române„