Publicarea noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, în varianta revizuită lansată de Ministerul Educației pe 23 decembrie, a fost întâmpinată cu „perplexitate” de academicianul Mircea Martin, care afirmă că nu a avut niciun rol în redactarea documentului și că obiecțiile formulate în etapa de avizare nu au fost luate în seamă, din cauza presiunii termenului-limită. Declarațiile apar într-un interviu acordat revistei Observator cultural, realizat de profesoara Carmen Mușat.
Deși apare ca membru în structurile asociate procesului de elaborare, Mircea Martin precizează că misiunea sa a fost strict una de evaluare finală, primită din partea conducerii Academiei Române, și nu de concepere a programei. „Nu am niciun merit în redactarea acestei programe, nu am participat la dezbaterile Comisiei respective”, afirmă acesta, subliniind că documentul ar fi trebuit gândit de profesorii care îl vor aplica efectiv la clasă.
Academicianul spune că a primit prima versiune a programei de la coordonatoarea grupului de lucru, Oana Fotache Dubălaru, cu doar câteva zile înainte de publicare, moment în care a constatat lipsa unei arhitecturi coerente pentru întregul ciclu liceal. „Mi-am exprimat pe loc surpriza, de fapt perplexitatea că nu există o viziune de ansamblu, adică o repartizare a materiei pe toți cei patru ani de studiu”, afirmă Mircea Martin. Explicația primită a fost că membrii comisiei nu ajunseseră la un acord asupra structurii integrale a programei.
Deși a susținut explicit abordarea diacronică integrală a literaturii române la liceu, Mircea Martin afirmă că a formulat și critici punctuale care nu au fost preluate: separarea Junimii de Eminescu și „înghesuirea” acesteia, alături de I.L. Caragiale, lângă pașoptiști, cronicari și folclor. „Obiecțiile mele n-au avut însă ecou, probabil din cauza iminenței termenului de predare”, mai spune academicianul.
În interviu, acesta respinge ideea unei „urgențe” reale a reformei, arătând că schimbarea programei era, de fapt, întârziată, fiind necesară încă din 2020-2021. Totodată, Mircea Martin apără vechea programă de clasa a IX-a, centrată pe stimularea lecturii, amintind că manualele alternative elaborate pe baza ei au urmărit constant acest obiectiv, inclusiv prin texte contemporane atractive pentru elevi.
În ceea ce privește datele alarmante privind analfabetismul funcțional, estimat la aproximativ 45% în rândul elevilor de 15 ani, Mircea Martin avertizează asupra unei confuzii frecvente în spațiul public: atribuirea acestor rezultate unei programe care nu este încă aplicată. În opinia sa, testele PISA reflectă efectele programei de gimnaziu din 2017, care a pus accent pe comunicare în detrimentul literaturii, fără a produce însă îmbunătățiri reale nici în înțelegere, nici în exprimare.
Printre principalele critici aduse noii programe, academicianul indică caracterul ei parțial, lipsa unei periodizări clare și absența definirii timpurii a conceptelor fundamentale precum Umanism, Renaștere, Iluminism, Clasicism sau Romantism. În opinia sa, o abordare diacronică fără o schemă coerentă a evoluției literaturii riscă să producă incongruențe și confuzii, inclusiv în selecția autorilor și a mișcărilor literare.
Mircea Martin respinge ideea că reforma ar trebui să pornească de la bacalaureat, deși critică dur modul actual de formulare a subiectelor. „Elevii n-ar trebui să învețe în funcție de cerințele examenului final”, afirmă acesta, avertizând asupra transformării școlii într-un mecanism de obținere a diplomei, nu de formare intelectuală. În opinia sa, scăderea exigenței generale nu stimulează performanța, ci dimpotrivă, accentuează dezinteresul și superficialitatea.
Referitor la disputa dintre susținătorii și contestatarii programei, academicianul afirmă că a inițiat o dezbatere la Academia Română, desfășurată pe 11 decembrie, la care au participat, între alții, Alex Goldiș, Andrei Terian, Liviu Papadima, Răzvan Voncu, Paul Cernat și Varujan Vosganian, precum și ministrul Educației, Daniel David. Potrivit lui Mircea Martin, întâlnirea a avut un efect notabil: „a dispărut violența” discursului public, iar pozițiile au fost nuanțate, fără a fi abandonate.
Context
Declarațiile lui Mircea Martin se înscriu în controversa majoră privind noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cunoscută ca „Programa Fotache 2”, contestată de sute de profesori, cercetători și scriitori. Edupedu.ro a relatat anterior despre acuzațiile formulate de Ștefan Baghiu, care a susținut că predarea unor conținuturi în grila „noi și ceilalți (identitate și alteritate)” poate conduce la interpretări discriminatorii, precum și despre reacțiile critice ale profesorilor Alexandru Goldiș și Andrei Terian, care au avertizat asupra riscului de „internal othering” în cazul minorităților naționale.
Coordonatoarea programei, Oana Fotache Dubălaru, a respins aceste acuzații într-un punct de vedere transmis Edupedu.ro, în timp ce ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că va cere un nou aviz pentru programă, cu voturi diferențiate, după integrarea observațiilor din consultarea publică. Până în prezent, programa de română pentru clasa a IX-a nu a fost aprobată oficial, fiind una dintre cele mai contestate componente ale reformei curriculare care urmează să se aplice din anul școlar 2026-2027.