Deciziile privind noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a ar fi fost luate „de la centru”, iar membrii grupului de lucru ar fi primit un draft deja stabilit, fără proceduri clare, fără vot și fără posibilitatea reală de a se retrage, reiese din mărturiile mai multor profesori care au lucrat la programă și care au vorbit sub protecția anonimatului pentru Cultura la dubă.
- Mărturiile apar în contextul în care Edupedu.ro a arătat că avizarea noii programe de Limba și literatura română pentru liceu este realizată de o comisie în care se regăsesc cel puțin 15 profesori care au făcut parte și din grupurile de lucru care au elaborat documentul. Situația a fost semnalată public de scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu, care a vorbit despre un „viciu de procedură”, arătând că președinta grupului de lucru este, în același timp, și președinta comisiei naționale de specialitate care avizează programa.
- Ministerul Educației și Cercetării, prin ministrul Daniel David, a declarat ulterior că nu a știut despre aceste suprapuneri, că a aflat recent și că va reglementa situația, precizând că avizul comisiei este consultativ. Declarațiile vin în contextul unei controverse majore privind noua programă de română pentru clasa a IX-a, contestată de sute de profesori, cercetători și scriitori, care acuză conținutul documentului și lipsa unei dezbateri reale în procesul de elaborare.
- Luni seară, 15 decembrie, Ministrul Educației și Cercetării a anunțat că a decis ca perioada alocată integrării propunerilor din perioada dezbaterii să fie prelungită cu o săptămână doar pentru programa de Limba și literatura română. Termenul inițial a fost vineri, 12 decembrie.
Potrivit publicației citate, mai mulți membri ai grupului de lucru susțin că procesul de elaborare a fost unul formal, în care sugestiile care nu se aliniau direcției stabilite au fost ignorate, iar criteriul cronologic a fost impus, deși contestat de o parte dintre specialiști.
Unul dintre membrii grupului descrie începutul procesului ca pe o etapă de „cunoaștere”, urmată de promisiunea unor pași organizați, care însă nu s-ar fi materializat: „Prima ședință a fost una de cunoaștere. S-a prezentat fiecare membru, a spus două vorbe, dacă a vrut, despre viziunea lui curriculară sau despre cum își imaginează că ar putea să arate programa și care sunt așteptările. Coordonatorii ne-au spus că vor urma alte ședințe, alte etape, un formular de colectare a unor informații mai aplicate”.
În schimb, susține același profesor, „nu a existat nicio procedură. Au fost doar documentele tehnice de orientare, cum ar trebui să arate programa strict ca structură (…) Dar o procedură de lucru nu a existat nicio clipă. Nu știm dacă ședințele au fost înregistrate, n-a existat o minută”.
Citește și (articolul continuă după sugestii):
Mai mulți membri ai grupului spun că au completat chestionare online, dar că rezultatele nu le-au fost niciodată prezentate în mod transparent: „Niciodată nu a existat un feedback sau o prezentare a concluziei acestor chestionare”. Un alt membru descrie lipsa de claritate asupra „majorităților” invocate: „Nu. Ni se prezentau doar sub formă de sinteze. (…) Noi n-am știut niciodată care a fost rezultatul acestui studiu. Ni s-a spus doar că majoritatea a optat pentru…” În același registru, un alt profesor din comisie afirmă că, atunci „când s-a afirmat că viziunea trebuie să fie cea istorico-literară, nu am știut cum s-a decis asta și câți au decis asta”. Direcția ar fi fost comunicată informal, potrivit lui. „Decizia asta am primit-o pe grupul de WhatsApp”.
„Ne-am trezit” cu decizii deja luate și roluri stabilite
După această etapă, un membru spune că fluxul de lucru a fost imprevizibil, iar subgrupurile și sarcinile au fost stabilite fără explicații: „Cert este că ne-am trezit la un moment dat în subgrupuri, cu competențele generale deja formulate”. Iar în privința repartizării – „nu știm asta. Doar am fost anunțați în ce subgrup suntem”.
În subgrupul de literatură, tensiunile ar fi crescut când ar fi apărut un document deja scris, descris de un membru drept un „șoc”: „A apărut un document model, asumat de coordonatoarele acestui grup pentru clasa a IX-a. Acest document cuprindea strict istorie literară, literatura română veche, secolele XVI, XVII, XVIII. Foarte încărcat, incomparabil față de ce este acum oricum”. Reacția este redată direct: „Acest document a reprezentat cumva un șoc pentru noi, cei care l-am văzut”.
Scrisoare internă, reproșuri și sugestia unor sancțiuni
Potrivit Cultura la dubă, șase membri ai grupului au trimis o scrisoare de protest și au anunțat că iau în calcul retragerea dacă direcția nu se schimbă. Un membru descrie ședința care a urmat:
- „Ședința s-a desfășurat aproape două ore (…) nu pe argumente împotriva a ceea ce era în scrisoare, ci pe emoții și reproșuri, vizavi de non-participarea noastră la echipă. Non-obediență”.
- În aceeași relatare apare și mesajul transmis de o coordonatoare: „O coordonatoare a transmis și mesajul că membrii nu au voie să ne retragă”. Întrebat dacă au existat amenințări cu sancțiuni, răspunsul este: „Nu se spunea direct, dar se sugera”:
„CENTRUL decidea”: propuneri trimise, apoi întoarse în aceeași formă
Mai mulți membri descriu un mecanism de decizie centralizat: „S-a lucrat în subgrupuri, propunerile erau trimise către CENTRU și CENTRUL decidea”. Întrebat cine era „centrul”, un membru răspunde: „Coordonatoarele de la Litere București și reprezentanții Ministerului Educației”. În același sens, un alt specialist afirmă că draftul pentru clasa a IX-a ar fi fost stabilit în afara subgrupului: „Cineva de la București, nu se știe cine, a hotărât draftul de la a IX-a. Totul ni s-a pus direct în față. Restul a fost împărțit pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a.” Un alt profesor descrie tiparul răspunsurilor: „Ne răspundeau «vă mulțumim pentru disponibilitate, vom analiza în grupul coordonatorilor și vom vedea». După care veneau din nou cu varianta lor.”
Un alt membru dă exemple despre cum ar fi fost preluate și remodelate propunerile, până la pierderea sensului lor: „Nu preluau nimic de la noi sau preluau ceva minor (…) pe care ulterior o trunchiau”. Și, mai spune acesta, „tăiau efectiv tot ceea ce putea duce în altă direcție decât strict istorie literară. Dezvoltare personală – nimic, educație media – nimic. Nimic, nimic”.
„Nu a existat niciodată un consens real” și apelul la oprirea procesului
Un al treilea membru susține că nu a existat acord intern real asupra programei: „În interiorul grupului de lucru, NU a existat niciodată un consens real în privința programei”. Același specialist afirmă: „«Centrul» a dictat de la bun început perspectiva generală asupra programei, modelul de structurare, competențele generale și cele specifice, plus conținuturile. S-a decis că se merge pe criteriul diacronic, punct”.
În final, mai mulți membri descriu imposibilitatea de a continua în aceeași formulă: „Nu există intenția de a modifica ceva. Și problema e că nici nu mai putem lucra în această formulă.” Concluzia unui specialist este formulată tranșant: „Singura soluție este ca tot procesul să fie oprit, desființată această comisie și reluat totul de la zero. Altfel va fi dezastru”.
Foto: © Pichsakul Promrungsee | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.