Cifrele pe anul trecut, prezentate de Măriuca Talpeș, arată că 52% dintre elevii absolvenți de clasa a VIII-a intră cu media minimă admisă, de 6. Aceștia ajung în învățământul tehnologic nu pentru că vor, ci pentru că alunecă pe liste, a declarat Măriuca Talpeș, lider al grupului de lucru pentru Educație din Coaliția pentru Dezvoltarea României, în cadrul unei conferințe organizate de Institutul Aspen.
- Măriuca Talpeș este și co-fondatorul companiei Softwin SRL – care a pus la dispoziție în mod gratuit, platforma Intuitext prin care s-au scanat lucrările la Evaluarea Națioanală 2022 în județul Dâmbovița, și în Călărași la Bac 2022, în proiectul pilot.
- Admiterea liceu 2022 începe în curând, procedura de repartizare computerizată fiind programată pe data de 14 iulie.
În cadrul dezbaterii Competențe și valori necesare pentru un viitor educat și rezilient, organizată de Institutul Aspen, la care a fost prezent și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, Măriuca Talpeș, lider grup de lucru pentru Educație Coaliția pentru Dezvoltarea României a prezentat date despre traseul elevilor după ce termină clasa a VIII-a.
“Copiii se nasc cu același potențial cu excepția unui procent mic ( …) Același potențial la sat, la oraș. Sigur apare partea de hrană care afectează, și familia care nu are o carte în casă sau nu ajută copilul în educație.
Cum ajungem noi la clasa VIII-a pentru că acolo avem primele date – din păcate, a II-a, a IV-a și a VI-a nu le avem publice la nivel de sistem. Potrivit cifrelor pe anul trecut, 2021, sunt 39% copiii care sunt absenți sau iau sub nota 5, ținând cont de faptul că nivelul acestor examene a scăzut inclusiv anul acesta (…)
Dacă vorbim de sub nota 6, sunt 52% care intră la liceu sub „nota de trecere”. Acest 6 este unui echivalent nivelui 2 din PISA”, a spus Talpeș.
- Potrivit datelor din 2018, în România, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire/lectură. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
- La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută, potrivit raportului.
Măriuca Talpeș a subliniat că de câțiva ani, elevii care ajung să fie la licee cu profil tehnologic sunt mai mulți decât cei care ajung la licee teoretice.
“Cum sunt împărțiți în liceu? Nu știu dacă știți. Avem din total copii, 10% din zona vocațională, arte, muzică, dans și așa mai departe, ceilalți 90% sunt 44% în zona teoretică și 46% în zona IPT (învățământ profesional și tehnologic). De câțiva ani de zile IPT depășește zona teoretică. Indicatorii europeni i-am depășit demult, nu e un lucru bun, zic eu.
În acest IPT, 46%, avem 25% licee tehnologice, 18% școli profesionale și 3% dual.
Ce se întâmplă cu copiii la sfârșit de liceu? La liceele teoretice sunt absenți, respinși sau nu se duc 14% – deci aceștia nu mai iau Bacul. Iar la tehnologice, per total IPT, 74%.
Deci, evident, acei 52% care intră cu note mici, alunecă pe liste. Nu este o alegere vocațională și asta se poate face, apropo de analiza datelor, pentru că ei fac o fișă de opțiuni și se poate vedea care copil a ales benevol să meargă la profesională sau nu, a alunecat.
Este de fapt o selecție negativă și noi spunem “copii de mâna a doua” ajung fără să vrea și devin o mare dramă în familie. Pe de o parte familia e supărată, pe de altă parte am văzut o atitudine la multe licee din partea profesorilor: „voi sunteți la tehnologic, voi nu puteți prea mult”. Acea încredere pe care ar trebui să le-o dea, este din contră… profesorii îi consideră din start copii cu potențial mai mic și deci n-o să facă prea multă carte,” spune Măriuca Talpeș.
“Ceea ce se și vede la Bacalaureat. Evident, domnule Costoiu (n red. rectorul Politehnica București), că nu aveți studenți pentru că nu aveți de unde. Acești copii nu au cum să ajungă (…) Sunt atâția copii și nu e vina lor. Deci noi îi ratăm. Copiii intră cu același potențial în școală, sigur au și condiții acasă dure, dar pe majoritatea îi ratăm pentru că educația pentru ei, până în clasa VIII-a asta e, deci nu au această parte care le poate da o șansă în viață. Netrecând Bacalaureatul, nemergând la facultate șansa de un job bun a dispărut. Jumătate de generație, putem spune, de câțiva ani îi condamnăm să fie șomeri în viitor, joburile de valoare adăugată mică vor dispărea, apărând multă tehnologie, nu vom avea operații simple de făcut.”
De precizat, nici o persoană care a participat la conferință, nici măcar ministrul Educației, nu a completat sau nuanțat cifrele ori analiza prezentate de Măriuca Talpeș.
Un alt aspect pe care îl constată liderul grup de lucru pentru Educație de la Coaliția pentru Dezvoltarea Românie este lipsa de interes a elevilor pentru multe dintre actualele calificări/meserii pe care liceele tehnologice încă le formează.
“În opinia noastră, nu ar trebui să mai existe licee tehnologice și profesionale cu calificări vechi. Toate ar trebui să fie făcute în parteneriat cu industria și la nivel înalt. Poate ar trebui rebotezate. Sunt convisă că dacă ar apărea tehnologia Robotică, de exemplu, nu s-ar mai duce la mate-fizică, ci la o școală cu profil. Să meargă la o școală pentru că vor, nu pentru că alunecă acolo.”
În cadrul aceleiași conferințe, președintele Alianței Colegiilor Centenare s-a plâns de faptul că nu a avut suficientă autonomie pentru a selecta profesorii. În replică, ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că „autonomia va fi puternic susținută” în proiectul viitoarei legi a Educației. Selecția profesorilor a fost pusă pe primul loc, ca importanță, iar după asta ar fi selecția elevilor, posibilitatea colegiilor naționale de a organiza admitere, despre care a vorbit ministrul Educației.
Tot la această dezbatere, ministrul Educației a declarat că nu ar mai trebui să existe licee cu profil mixt, pe care le-a catalogat drept „shaorma cu de toate” și a vorbit despre o profesionalizare a specializărilor – „Vorbesc de nevoia de profesionalizare. Atunci când ești liceu profesional, nu școală profesională, nu liceu tehnologic, liceu profesional, te ocupi de partea aceasta: investești în dual, investești în legătură cu mediul de afaceri, ai în PNRR 338 de milioane pentru campusuri duale, te ocupi de profesional.”
Foto: 19140696 / Highschool © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.