Cifrele pe anul trecut, prezentate de Măriuca Talpeș, arată că 52% dintre elevii absolvenți de clasa a VIII-a intră cu media minimă admisă, de 6. Aceștia ajung în învățământul tehnologic nu pentru că vor, ci pentru că alunecă pe liste, a declarat Măriuca Talpeș, lider al grupului de lucru pentru Educație din Coaliția pentru Dezvoltarea României, în cadrul unei conferințe organizate de Institutul Aspen.
- Măriuca Talpeș este și co-fondatorul companiei Softwin SRL – care a pus la dispoziție în mod gratuit, platforma Intuitext prin care s-au scanat lucrările la Evaluarea Națioanală 2022 în județul Dâmbovița, și în Călărași la Bac 2022, în proiectul pilot.
- Admiterea liceu 2022 începe în curând, procedura de repartizare computerizată fiind programată pe data de 14 iulie.
În cadrul dezbaterii Competențe și valori necesare pentru un viitor educat și rezilient, organizată de Institutul Aspen, la care a fost prezent și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, Măriuca Talpeș, lider grup de lucru pentru Educație Coaliția pentru Dezvoltarea României a prezentat date despre traseul elevilor după ce termină clasa a VIII-a.
“Copiii se nasc cu același potențial cu excepția unui procent mic ( …) Același potențial la sat, la oraș. Sigur apare partea de hrană care afectează, și familia care nu are o carte în casă sau nu ajută copilul în educație.
Cum ajungem noi la clasa VIII-a pentru că acolo avem primele date – din păcate, a II-a, a IV-a și a VI-a nu le avem publice la nivel de sistem. Potrivit cifrelor pe anul trecut, 2021, sunt 39% copiii care sunt absenți sau iau sub nota 5, ținând cont de faptul că nivelul acestor examene a scăzut inclusiv anul acesta (…)
Dacă vorbim de sub nota 6, sunt 52% care intră la liceu sub „nota de trecere”. Acest 6 este unui echivalent nivelui 2 din PISA”, a spus Talpeș.
- Potrivit datelor din 2018, în România, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire/lectură. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
- La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută, potrivit raportului.
Măriuca Talpeș a subliniat că de câțiva ani, elevii care ajung să fie la licee cu profil tehnologic sunt mai mulți decât cei care ajung la licee teoretice.
“Cum sunt împărțiți în liceu? Nu știu dacă știți. Avem din total copii, 10% din zona vocațională, arte, muzică, dans și așa mai departe, ceilalți 90% sunt 44% în zona teoretică și 46% în zona IPT (învățământ profesional și tehnologic). De câțiva ani de zile IPT depășește zona teoretică. Indicatorii europeni i-am depășit demult, nu e un lucru bun, zic eu.
În acest IPT, 46%, avem 25% licee tehnologice, 18% școli profesionale și 3% dual.
Ce se întâmplă cu copiii la sfârșit de liceu? La liceele teoretice sunt absenți, respinși sau nu se duc 14% – deci aceștia nu mai iau Bacul. Iar la tehnologice, per total IPT, 74%.
Deci, evident, acei 52% care intră cu note mici, alunecă pe liste. Nu este o alegere vocațională și asta se poate face, apropo de analiza datelor, pentru că ei fac o fișă de opțiuni și se poate vedea care copil a ales benevol să meargă la profesională sau nu, a alunecat.
Este de fapt o selecție negativă și noi spunem “copii de mâna a doua” ajung fără să vrea și devin o mare dramă în familie. Pe de o parte familia e supărată, pe de altă parte am văzut o atitudine la multe licee din partea profesorilor: „voi sunteți la tehnologic, voi nu puteți prea mult”. Acea încredere pe care ar trebui să le-o dea, este din contră… profesorii îi consideră din start copii cu potențial mai mic și deci n-o să facă prea multă carte,” spune Măriuca Talpeș.
“Ceea ce se și vede la Bacalaureat. Evident, domnule Costoiu (n red. rectorul Politehnica București), că nu aveți studenți pentru că nu aveți de unde. Acești copii nu au cum să ajungă (…) Sunt atâția copii și nu e vina lor. Deci noi îi ratăm. Copiii intră cu același potențial în școală, sigur au și condiții acasă dure, dar pe majoritatea îi ratăm pentru că educația pentru ei, până în clasa VIII-a asta e, deci nu au această parte care le poate da o șansă în viață. Netrecând Bacalaureatul, nemergând la facultate șansa de un job bun a dispărut. Jumătate de generație, putem spune, de câțiva ani îi condamnăm să fie șomeri în viitor, joburile de valoare adăugată mică vor dispărea, apărând multă tehnologie, nu vom avea operații simple de făcut.”
De precizat, nici o persoană care a participat la conferință, nici măcar ministrul Educației, nu a completat sau nuanțat cifrele ori analiza prezentate de Măriuca Talpeș.
Un alt aspect pe care îl constată liderul grup de lucru pentru Educație de la Coaliția pentru Dezvoltarea Românie este lipsa de interes a elevilor pentru multe dintre actualele calificări/meserii pe care liceele tehnologice încă le formează.
“În opinia noastră, nu ar trebui să mai existe licee tehnologice și profesionale cu calificări vechi. Toate ar trebui să fie făcute în parteneriat cu industria și la nivel înalt. Poate ar trebui rebotezate. Sunt convisă că dacă ar apărea tehnologia Robotică, de exemplu, nu s-ar mai duce la mate-fizică, ci la o școală cu profil. Să meargă la o școală pentru că vor, nu pentru că alunecă acolo.”
În cadrul aceleiași conferințe, președintele Alianței Colegiilor Centenare s-a plâns de faptul că nu a avut suficientă autonomie pentru a selecta profesorii. În replică, ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că „autonomia va fi puternic susținută” în proiectul viitoarei legi a Educației. Selecția profesorilor a fost pusă pe primul loc, ca importanță, iar după asta ar fi selecția elevilor, posibilitatea colegiilor naționale de a organiza admitere, despre care a vorbit ministrul Educației.
Tot la această dezbatere, ministrul Educației a declarat că nu ar mai trebui să existe licee cu profil mixt, pe care le-a catalogat drept „shaorma cu de toate” și a vorbit despre o profesionalizare a specializărilor – „Vorbesc de nevoia de profesionalizare. Atunci când ești liceu profesional, nu școală profesională, nu liceu tehnologic, liceu profesional, te ocupi de partea aceasta: investești în dual, investești în legătură cu mediul de afaceri, ai în PNRR 338 de milioane pentru campusuri duale, te ocupi de profesional.”
Foto: 19140696 / Highschool © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
“Doar 6% dintre elevi au putut să scrie perfect românește” și calculul “10+10:10 a creat probleme pentru 15% dintre elevii” ale căror lucrări au fost evaluate digitalizat, în Dâmbovița – Sorin Cîmpeanu / Ce subiecte au fost rezolvate de cei mai mulți elevi și care au produs cele mai multe probleme
Admiterea la liceu 2022. Cum se face repartizarea computerizată a elevilor în clasa a IX-a și cine are prioritate – media sau opțiunea?
Redacția
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
7 comments
Copiii nu sunt lăsați de acest sistem de învățământ sa aleagă ceea ce dorește sa facă pe viitor.Materia e o mizerie.Algebra amestecata cu geometria,literatura cu gramatica.Copilul meu a terminat clasa.a 8 a ,nu ii prea place scoala în schimb face canotaj la CSM Timisoara si am avut probleme mari cu profesorii de la scoala din cauza ca mai lipsea pentru antrenamente.In 5 săptămâni s a calificat la lotul național.Eu cred ca din start un copil ar trebui sa facă ceea ce îl pasionează Cand faci ceva din pasiune e una si cand faci ceva obligat e alta.Nu ar trebui sa se pună piedici copiilor care vor sa facă cu totul altceva decât acele repartizari tâmpite ale ministerului.
Aceste “alunecare” nu mai exista.In functie de media de admitere pe care o au,elevii fie completeaza fisa de optiuni pt licee,fie trec pe fisa de optiuni numele scolii profesionale si codurile specifice specializarilor acelei scoli profesionale
De-a lungul timpului ne-am inspirat din modelele educationale europene. Prin urmare avem licee teoretice, industriale si scoli profesionale in care limitam accesul prin evaluarea nationala, media din ani, etc. In SUA liceele sunt teoretice (programa are continut general si flexibil) iar elevii merg la liceul de care apartin in fuctie de adresa.
De ce limitam accesul la liceu daca ne dorim o Romanie educata?
Trist,dar adevarat!
Cineva spunea că: odna invățătoare a informat pe parintele unui copil că la clasa a 4 a nu stie sa îsi scrie corect numele.
Si eu pun întrebarea:de ce dna învâțătoare nu știe copilul să scrie sau nu știe să socotească?????
Și să ne mai punem întrebari: de ce trebuie să punem meditații copiilor dacă sistemul de învătămînt este ceea ce trebuie???
De ce copiii nu înteleg ce li se predă,de ce îi omorîm cu geometria,care ate pondere de puctaj cel mai mult la examenul de admitere,de ce????
Cîti dintre noi folosim geometria în joburile pe care le avem????
Fix nimeni!
Decît cei care fac div specializari(profesori de matematică,arhitecți,ingineri….etc)
Dumnule ministru restructurați programa școlară care este infernal de încarcată iar copiii nu vor folosi din tot ce invață decît poate 40%.
Căutați în abilitățile copiiilor.
Dacă un copil este talentat pe desen,sport(chiar face un sport de performanța),balet,muzică ..etc,cum credeți dl miniștru că acești copiii îi interesează această program de matematică(de altfel greoaie,mai ales geometria) de care probabil nici nu o vor folosi.
Și iată cum umflăm copiii de meditații!
Sunt un parinte care am prins toate examenele :treapta I,treapta II,si finalul care este necesar bacalaureatul.Vă pot spune că,nimic din ceea ce am învatat în liceu nu folosec în jobul de azi.
Sportivă la viata mea,terminat liceu industrial(care a fost fix ce nu m-a interesat,dsr a trenuit să invăt ca sa imi termin studiile asta e),facultate de designe și sunt consilier vînzari.
Vă rog sa imi spuneți ce au in comun????
Fix nimic!
M-am dezvoltat ulterior pe ceea ce mi-a placut șiam considerat ca acesta este drumul meu,pt că imi place.
Scoala trebuie să pregătească copiii pt viață,cite puțin din fiecare ,iar cadrele didactice,profesori,directori să cunoască in deaproape pe ce nevoi so pe ce s-ar descurca copilul.Nu turnam in nestire programa scolară la care copiii nu fac față,să invețe să scrie corect si frumos de la clasele peimare(caligrafia avea si ea rostul ei,am facut-o pînă în clasa a 8 a,datorită doamnei de linba si literatura română ,dumneaei preda la clasă comentarii literare pe care le scriam cu,creionul,iar acasă transcriam pe curat cu,atenție-STILOUL,fapt pt care revizuiai dacă ai scris corect.Asa că la finele gimnaziului aveam caiete frumoase,scrise corect si precătită să învăț dupâ ele pentru examenul de admitere pentru clasa a 9a)
Menționez că,niciodată nu am facut pregatire extrașcolară,nu stiu cum faceau dnele profesoare de predau de învătai din clasă:sa fi fost oare generațiile noastre mai aplecate către carte sau mai intelingenți?
Nu cred.
Copiii de azi sunt extrem de inteligenți doar că,nu vor atît de complex si mult pe cît am avut noi,care de altfer mă repet,nici azi unele nu îmi folosesc.
Am 2 copii diferența de vîrsta între acestia este de 4 ani.Diferiți pentru că este normal dar cu aoriximativ aceeasi viziune catre sistemul de învătămint(mult,extrem de mult,si ne folositor in ceea ce vor sa dezvolte)
Pe primul am reușit să il redirectionez de pe un profil de mate-info(unde ar fi trebuit 4 ani să îi pun meditații-atenție,un profil greu,in care trebuie sa fi de TOP matematică,chiar și asa,din cunoștințele pe care le avem,au regretat că au mers pe acest profil,deci revin;am redirectuonat pe învățămînt dual(adică 3 ani pe un profil mecanic de avioane),unde partenerii arodați liceului,i-au sustinut financiar și educațional cu posibilitate de angajare.
Si vă intreb;ce credeți că l-a motivat pe copil astfel de profil,care ulterior a descoperit că îi și place,stiți ce????
Independența financiară.
La acest aspect vroiam să ajung.
De unde să stie copilul că poate lui îi va placea să fie medic,mecanic,brutar,cofetar,vînzător,profesor etc,dacă la școală nu îi sunt dezvolate aceste interese,sau scoala nu vine în sprijinul elevilor de a descoperii meserii.
S-a facut proiectul:ȘCOALA ALTFEL,ok.Să mergem la film,la moll…etc.
Aici ar trebui construite proiecte pe temele de meserii și duși copiii din fragedă pruncie să vadă:cum se face o pîine,ce înseamnă sâ fi mecanic(evident nu putem duce fetele,decît cele care sunt mai bărbătoase și au sceste dorințe),nu toți vor iesi IT-ștu,avocați..etc.
Copilul nr 2,fetiță,practică sport de la 4 ani,dedicată trup si suflet sportului,un copil a cărui program începe de la 6 dimineața si se terminâ la ora 10,cu corvoada lectiilor la matematicâ interminanile,cu frica de examen că geometria va fi punctată mai mult și pe csre fix nu o îndragește,campioană naționalâ cu echipa,perspectiva de viitor(ceea ce îsi doreste):antrenor,medic fizioterapeut.La școalâ un copil cu calificative bune.
Și de la clasa a 5 am pus meditații,ca să þinem ritmul școli,care de altfel nu susțin copii cu performanțe sportive.Tu asa cum sti sport și esti bună pe ceea ce faci,ai talent,asa trebuie sa fi si pe matematică…..
Helooooo,dragi profesori,vb despre un copil care nu poate excela la științele exacte si una peste alta,îi va folosi doar atît cit va avea nevoie(nu va face geometrie la codurile de punctaj,in cazul în care va dori să fie arbitru).
Altă nebunie:bacalaureat la mate.Te duci pe profil biologie,dai bac la mate.Consider că bacalaureatul la matematică să il dea cei care sunt pe stiinte exacte, restul:ai ales profil cu biologie-dai biologie,chimie,română,istorie etc,ai akes profil sportiv:lb română biologie,engleza,pe profil uman:lb română,lb straine la aleger,istorie,3 sunt arhi suficiente.
Dragă sitem de învățamînt dați-le copiilor atît cit este necesar de învâțat,să iasâ cu o educație bună,concretă,să fie stăpîni pe ce vor să aleagă să fie în viața,să aibă o viziune bineconturată să stie să:citească si sș scrie corect gramatical,să aibă o educație financiară solidă,orientare turistică(unde intra geografie si istorie)la acest aspect dacâ nu avem telefoane suntem cu toți 0,educație civică și socială.
Succes tuturor să sperăm intr-un viitor educațional mai bine pus la punct.
Poate povestea mea va fi de bun augur.
Cinismul si lipsa de empatie se invata din scoala si familie. Emotiile si trairile, dorintele copiilor nu conteaza. Parintii vor genii, scoala vrea elevi si studenti, nu oameni adevarati utili societatii. Exista si situatii de exceptie de 1%.
Adevarat si trist.
Din pacate exista aceste mari probleme din foarte multe motive. De foarte mult timp educatia este superficiala si asta pentru ca valoarea “munca” e primata iar mass media/social media promoveza modele superrficiale.
In mediul rural majoritatea parintilor au nevoie de educatie / consiliere.
Parintii copiilor din clasa a VIIIa au inceput scoala dupa 1995 cand ” democratia” era inteleasa de fiecare, cum putea…..si alegea tot ce e mai facil si fara efort.
Acesti parinti au cresut cu valori volatile si nu au cum sa dea copiilor lor altele.
Parinti au ajuns sa vina la scoala si sa mustre invatatorul sau profesorul daca ii da o nota mica copilului lor. Cunosc cazuri in care invatoatoarea ii spune unei mamici ca copilul ei de clasa a IVa nu stie sa-si scrie corect numele – reactia mamicii a fost ” copilul meu este destept, dvs. aveti ceva cu noi… copilul meu butoneaza telefonul si stie mult mai mult decat dvs. Exemple ca aceasta, sunt sigura dnele invatoatoare si profesoare va pot aduce fara numar.
Acesti parinti nu stiu cine siunt cu adevatar copii lor, isi seteaza asteptari si aspiratii nerealiste atat pentru ei cat si pentru copii si ajung “victime ale societatii”… alti sunt de vina ca copilul lor a alunecat.
Un alt factor important, este discrepanta dintre competentele/ abilitatile livrate in scolii/licee si nevoile reale de pe piata muncii.
Incercati sa dati acelai exercitiu unor adulti si veti avea surprize (neplecute!) mari. Pe de alta parte, reintroducerea admiterii in licee ar ajuta enorm abolventii invatamantului gimnazial sa se orienteze mai corect in alegerea liceului pe care il va urma. Chiar daca nu promoveaza examenul de admitere, va avea posibilitatea reala de a-si alege alta forma de invatamant, dar o va face EL, PRIN PROPRIA LUI VOINTA, nu va ajune unde il va arunca ,,alunecarea,,. Va avea posibilitatea sa isi asume constient valoarea pe care o are la momentul finalizarii unui nivel de intruire si il va responsabiliza. Nu se va simti ,,aruncat,, si nu va mai avea sentimentul de respingere a formarii sale ulterioare. Chiar nu se uita nimeni la sufletele acetor copii?