Bursele pentru studenți, alături de alte măsuri de sprijin pentru tinerii din medii dezavantajate, îi pot ajuta pe aceștia să se concentreze pe studii și nu pe alte lucruri care să reducă riscurile financiare, cum ar fi munca în timpul studiilor, arată Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), într-un comentariu publicat pe blogul OECDEduToday pe marginea recentului raport anual al acesteia, ”Education at a Glance 2025”. Comentariul lui se face auzit în condițiile în care, în România, guvernul a apelat la tăieri în cazul burselor studențești, iar ministrul Daniel David a spus că studenții au opțiunea să muncească pentru a-și susține studiile.
Raportul Education at a Glance 2025, publicat la începutul acestei luni, arată între altele că, în România, procentul adulților cu studii superioare finalizate este printre cele mai mici la nivel OCDE și ultimul la nivelul țărilor europene incluse în raport. În medie la nivel OCDE, 42% dintre adulții de 25-64 de ani aveau studii superioare în 2024. În România, doar 19% dintre ei aveau astfel de studii, potrivit raportărilor oficiale. România avea, astfel, rezultate similare Chinei și „mai bune” doar decât Africa de Sud, Indonezia, India.
- Comentariile lui Andreas Schleicher, directorul Direcției pentru educație din cadrul OCDE și unul dintre cei mai cunoscuți experți în educație la nivel internațțional, vin în contradicție cu autoritățile române care, în condițiile de mai sus, au decis să reducă în bloc fondurile din care sunt acoperite bursele pentru studenți. Iar ministrul Educației, Daniel David, a spus la o dezbatere cu studenții că el s-ar „gândi să îmi iau un job part-time” pentru a-și susține studiile, ca student.
Potrivit lui Andreas Schleicher, țările membre OCDE – organizație la care România dorește să adere – înregistrează rezultate foarte bune în creșterea numărului de beneficiari de învățământ superior, însă se confruntă în continuare cu „problema persistentă” a dezavantajelor cu care se confruntă copiii din mediile sărace. Pentru ca aceștia să aibă, în tinerețe, speranța de a urma studii superioare, decidenții din țările membre ar trebui să ia măsuri de susținere pentru aceștia.
Ce fel de măsuri? Andreas Schleicher:
- „ (…) În Unele locuri, statutul socio-economic al elevilor este legat în mod anume de performanța academică, determinând 20% sau mai mult din variația rezultatelor la matematică. Acest lucru sugerează că politicile educaționale pot fie să exacerbeze, fie să reducă inechitatea. Dacă școlile dezavantajate nu primesc suficiente resurse pentru a compensa lipsurile cu care se confruntă, segregarea socială și academică dintre școli poate lărgi decalajele asociate disparităților socio-economice.
- Decidenții politici ar trebui să susțină, de asemenea, căi mai incluzive și mai diverse de acces în învățământul superior. De exemplu, crearea unor programe terțiare specializate croite anume pentru elevii din școlile vocaționale, care provin, adesea, din medii mai puțin avantajate. Acest lucru poate fi o soluție și pentru faptul că educația vocațională este adesea trecută cu vederea în procedurile de admitere la universitate. Programele universitare, cu accentul por puternic pe teorie, eșuează adesea în a se alinia la experiența aplicată pe care o pot aduce acești elevi.
- În plus, creșterea sprijinului financiar țintit pentru studenți poate fi de ajutor. De exemplu, țările cu taxe ridicate pot să promoveze participarea oferind împrumuturi pentru studenții cu venituri reduse. Acest lucru le permite absolvenților să plătească în funcție de veniturile lor viitoare. Bursele pot, de asemenea, să acopere cheltuielile cu educația și cele de trai. Măsuri ca acestea reduc riscurile financiare în a urma studii și permit studenților să se concentreze pe studii, în loc să aibă nevoie să muncească pentru a-și finanța studiile universitare”.
OCDE, mai spune Schleicher, mai recomandă întărirea programelor de consiliere în carieră, care, alături de opțiunea unor cursuri mai scurte, pot sprijini finalizarea studiilor universitare, studii pe care mai puțin de jumătate dintre studenți le finalizează la timp, în medie la nivelul organizații.
- „Insuficient de mulți elevi din medii dezavantajate au ocazia să obțină calificările pe care sunt capabili să le obțină. Mesajul este clar: când elevii dezavantajați au succes, societatea are de câștigat. Decidenții politici au puterea să abordeze proactiv inegalitățile și trebuie să facă mai mult pentru a combate dezavantajele cu care se confruntă copiii din medii socio-economice mai reduse, așa încât toată lumea să împărtășească beneficiile pe care le aduce educația”, arată Andreas Schleicher în comentariul său.