Respectarea cadrului legal și aplicarea corectă a măsurilor de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale se află printre aspectele vizate în cadrul inspecțiilor din județul Vâlcea, potrivit unui document publicat de inspectoratul școlar. Este vorba despre graficul unic de control pentru intervalele de învățare 3, 4 și 5.
Edupedu.ro a scris că toate școlile în care învață elevi cu CES vor fi verificate în anul școlar 2025-2026, potrivit unei adrese oficiale a ministerului Educației și Cercetării. Monitorizarea se va desfășura în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026, iar inspectoratele școlare vor întocmi rapoarte județene obligatorii, care vor fi transmise la Ministerul Educației și Cercetării până pe 15 mai 2026.
Un alt aspect urmărit în cadrul inspecțiilor din județul Vâlcea se referă la verificarea procedurii de acces în incinta unităților şcolare.
Potrivit documentului publicat de ISJ Vâlcea, inspecția tematică vizează:
- „T4 – Respectarea cadrului legal și aplicarea corectă a măsurilor de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES).
- T5 – Existența documentelor privind autorizarea/acreditarea/evaluarea periodică ARACIP;
- T6 – Verificarea procedurii de acces în incinta unităților şcolare.
- T7 – Completare/actualizare SIIIR;
- T8 – Măsuri pentru încheierea anului școlar.”
Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea poate fi consultat mai jos:
Informații de context despre integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale
Profesorii din România spun că cel mai mult au nevoie să fie învățați cum să predea la elevii cu CES, potrivit studiului internațional TALIS 2024.
Învățarea diferențiată și individualizată nu poate fi asigurată în învățământul de masa, cel de stat, cu 33 de elevi în clasă, dintre care 3 sunt cu CES. Statul nu a angajat pe nimeni să ne ajute și noi rămânem responsabili de toți, a declarat profesoara Dorica Boltașu.
Edupedu.ro a publicat pe 28 aprilie o analiză a reformei educației speciale, prevăzută de legea învățământului preuniversitar, care nu a mai avut loc. Din 2023, aproape toate prevederile din legea educației au fost amânate, iar legislația subsecventă nu există.
Evaluarea elevilor cu cerințe educaționale speciale se face conform unui ordin comun din 2016 care include metodologia pentru încadrarea copiilor în grad de handicap și pentru orientarea școlară și profesională.
- Numărul elevilor cu CES din școlile din România aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 50.000 în anul școlar 2023-2024, în timp ce numărul profesorilor de sprijin este ținut de Ministerul Educației cu mult sub standardul legal, a arătat Edupedu.ro într-o analiză din aprilie 2024 – grafic.
- În anul școlar 2023-2024 au fost 1852 de profesori de sprijin la 51.784 de elevi din învățământul de masă, adică un profesor de sprijin la 28 de elevi, în medie. Dacă raportăm numărul profesorilor de sprijin la numărul total al elevilor cu CES din învățământul de masă și cel special (71.324), avem 38 de elevi la un profesor de sprijin.
- În același timp, profesorii de la clasele unde sunt elevi cu CES au nevoie de ajutor și formare. „După ce un elev cu cerințe educaționale speciale obține certificatul de orientare școlară și profesională, ajunge în școala de masă, unde cadrele didactice întreabă: «Ok, eu acum ce fac? Am o hârtie, dar asta nu schimbă cu nimic situația; copilul este tot aici, cu mine și eu trebuie să găsesc metode pentru a continua»”, a declarat Lizetta Mihăilă, coordonator profesori itineranți și de sprijin, în cadrul unei conferințe organizate de de Casa Corpului Didactic București în parteneriat cu CMBRAE, în 2024.
Despre inspecțiile școlare
Tipuri de inspectie școlară și cine le realizează, potrivit normelor în vigoare, adică regulamentului de inspecție inspecție a unităților de învățământ preuniversitar din decembrie 2020.
„Inspecția unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza de către:
- Ministerul Educației și Cercetării;
- inspectoratele școlare.
După conținutul/obiectul principal al inspecției, se disting trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate.
- Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora.
- Inspecția tematică este o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al personalului care deservește aceste instituții, în principal, a/al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în direcția îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.
- Inspecția de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu predate sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.
Tipurile de inspecție de specialitate sunt:
- inspecția de specialitate curentă;
- inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;
- inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;
- orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații”.