Cea mai mare nevoie de formare a profesorilor români este predarea pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (37,4%), urmată de managementul clasei și al comportamentului elevilor (32,6%) și utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional (30,7%), potrivit Raportului „Starea predării” pe baza studiului ”Teaching and Learning International Survey” – TALIS 2024, publicat marți, 7 octombrie.
- Studiul internațional TALIS 2024 arată că majoritatea profesorilor români de gimnaziu se declarau mulțumiți de salarii și de condițiile de muncă anul trecut – mult peste media OCDE / Aproape trei sferturi spuneau că sunt satisfăcuți de rezultatele predării și doar puțini se declarau stresați
- Profesorii români erau printre cei mai mulțumiți față de munca lor la nivel internațional și raportau printre cele mai mari creșteri ale satisfacției salariale, înaintea măsurilor introduse de guvernul Bolojan – studiu
60% dintre profesori afirmă că activitățile de dezvoltare profesională din ultimul an au avut impact pozitiv, peste media OECD de 55%, conform notei de țară.
Cele mai mari nevoi de formare ale profesorilor din România:
- procesul de predare pentru elevii cu CES (37%),
- managementul clasei (33%),
- utilizarea IA în predare (31%).
Pentru profesorii debutanți din România, cele mai mari nevoi de formare resimțite sunt asemănătoare:
- procesul de predare pentru elevii cu CES (47%),
- managementul clasei (41%),
- metode pentru sprijinirea învățării socio-emoționale a elevilor (33%).
Bariere frecvente: costuri ridicate (60%), lipsa stimulentelor (52%), lipsa timpului (47%).
Pentru profesorii debutanți, barierele cel mai frecvent indicate au fost:
- costuri ridicate (64%),
- lipsa timpului (55%),
- lipsa stimulentelor (52%).
Aproape jumătate dintre profesorii debutanți spun că nevoia de formarea cea mai mare este procesul de predare pentru elevii cu CES, 47%.
Alte domenii în care profesorii români resimt nevoia de formare sunt:
- abordările pentru învățarea individualizată (25,3%),
- competențele tehnice pentru utilizarea resurselor digitale (25,2%),
- cooperarea profesor părinți (26%),
- competențele pedagogice pentru integrarea resurselor digitale (23,5%).
Pe de altă parte, cele mai scăzute procente de nevoie de formare se înregistrează în managementul școlar (11%) și cunoștințele teoretice de specialitate (13,4%).
| Domeniu de formare profesională | Procent profesori care raportează „nevoie ridicată de formare” (%) |
| Predarea pentru elevii cu cerințe educaționale speciale | 37,4 |
| Managementul clasei și al comportamentului elevilor | 32,6 |
| Competențe de utilizare a inteligenței artificiale în predare și învățare | 30,7 |
| Metode pentru sprijinirea învățării socio-emoționale a elevilor | 30,3 |
| Cooperarea profesor – părinți | 26,0 |
| Abordări pentru învățarea individualizată | 25,3 |
| Competențe tehnice pentru utilizarea resurselor digitale | 25,2 |
| Competențe pedagogice pentru integrarea resurselor digitale în predare | 23,5 |
| Predarea în contexte multiculturale sau multilingvistice | 21,2 |
| Practici de evaluare a elevilor | 20,5 |
| Analiza și utilizarea evaluărilor elevilor | 19,0 |
| Metodica predării disciplinei | 16,5 |
| Cunoașterea curriculumului | 15,2 |
| Cunoștințe și înțelegerea domeniului de predare | 13,4 |
| Management școlar și administrativ | 11,0 |
Sursa date: oecd.org – TALIS 2024
Cerințe educaționale speciale
- 6% dintre profesori predau în școli unde peste 10% dintre elevi au cerințe educaționale speciale (sub media OECD: 46%). Proporția nu s-a schimbat între 2018 și 2024. Este de evidențiat faptul că în unele țări termenul s-a schimbat de la cerințe educaționale speciale în nevoi de sprijin în învățare. Acest aspect trebuie avut în vedere atunci când sunt analizate datele de trend privind cerințele educaționale speciale din școli.
- 63% declară că pot proiecta sarcini adaptate (similar cu media OECD: 62%).
- 64% afirmă că pot colabora cu alți specialiști pentru incluziunea elevilor cu cerințe educaționale speciale (sub media OECD: 72%).
Managementul clasei și comportamentul elevilor
• 54% dintre profesorii din România afirmă că în clasele lor există cel puțin 1% elevi cu probleme de comportament, dificultăți lingvistice sau CES (sub media OECD: 77%).
• 10% dintre profesori pierd mult timp din cauza întreruperii orei de către elevi (sub media OECD: 18%).
• 11% din timpul orei este dedicat menținerii disciplinei (sub media OECD: 15%), în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2018, potrivit notei de țară.
Informații de context despre elevii cu cerințe educaționale speciale și profesorii itineranți și de sprijin
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat pe 24 septembrie că „am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere – și profesori de sprijin pentru copiii cu CES, și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate”.
- Numărul elevilor cu CES din școlile din România aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 50.000 în anul școlar 2023-2024, în timp ce numărul profesorilor de sprijin este ținut de Ministerul Educației cu mult sub standardul legal, a arătat Edupedu.ro într-o analiză din aprilie 2024 – grafic.
- În anul școlar 2023-2024 au fost 1852 de profesori de sprijin la 51.784 de elevi din învățământul de masă, adică un profesor de sprijin la 28 de elevi, în medie. Dacă raportăm numărul profesorilor de sprijin la numărul total al elevilor cu CES din învățământul de masă și cel special (71.324), avem 38 de elevi la un profesor de sprijin.
- În același timp, profesorii de la clasele unde sunt elevi cu CES au nevoie de ajutor și formare. „După ce un elev cu cerințe educaționale speciale obține certificatul de orientare școlară și profesională, ajunge în școala de masă, unde cadrele didactice întreabă: «Ok, eu acum ce fac? Am o hârtie, dar asta nu schimbă cu nimic situația; copilul este tot aici, cu mine și eu trebuie să găsesc metode pentru a continua»”, a declarat Lizetta Mihăilă, coordonator profesori itineranți și de sprijin, în cadrul unei conferințe organizate de de Casa Corpului Didactic București în parteneriat cu CMBRAE, în 2024.
- Ministrul Daniel David: Profesorii care lucrează cu copii cu cerințe educaționale speciale nu au salariul mai mare, dar primesc punctaj pentru gradațiile de merit / Distincțiile și premiile pentru profesori prevăzute de legea învățământului
Mihai Peticilă
Redacția
G4Media.ro
Ioana Nicolescu
4 comments
Doar ca exemplu Polonia, Cehia, tari de la care noi din est, ar fi bine sa ne uitam ca la frati mai evoluati putin, au la clasa de masa (daca asta e decizia si nu clase suplimentare separate cu Ces in scoala de masa) extra profesor FORMAT de sprijin la fiecare elev sau doi/trei (in fuctie de Pip)
Sunt tot mai multibsau se descopera prin diagnosticare!!! Iar asta ne priveste pe toti ca SOCIETATE! Pentru ca e clar ca ceva facem cum facem ca societate, de apar tot mai multe cazuri. Nu doar parintii copiiilor cu CES sunt solitar respinsabili! Oricine aroape, are deja in familia extinsa cazuri, oameni buni!)
Sa ne trezim si sa ne asumam, ca poate asta e o provocare din care trebuie sa invatam ceva. Vi se pare ca felul in care predam copiilor neurotipici, este in regula, in mom incare avem tot mai multe comportamente problematice la varste mai mari? Poate ca apar niste semne ca ceva trebuie totusi schimbat, traim timpuri noi, nu mai merg metode vechi…
Pe bune?!!! Cine sunt minunații de prof care vor cursuri ptr a lucra cu acei copii cu CES? Nominal, cu nume, prenume jud, oraș, comună, sat …sa stim si noi…Sa va fie rușine…profitați doar ptr gradații de nemerit…in rest nu faceți nimic…decât multe hârtii ptr punctaj…Vreți copii cu CES ? Experienta cu ei? Haos in clasa, urlete, wc-ul in clasa in coșul de gunoi…si multe altele….si ca sa vezi…au redus si sporul de stres…ca dehh…eram prea puțin stresați…Asa este Mari!!!! Nu vreau sa fiu formată, obligată, nu candidez la gradații…Vreau sa fiu plătită in plus!!! mai bine decât plata cu ora!!! ore făcute în dorul lelii…
pentru cei cu CES , exista pregătire la fac de stiintele educatiei SI psihologie , anume psihopedagogie specială. nu merge băgat pe gât pregătirea asta e CA SI cum unui pediatru îi aduci un adult ptr operatie pe cord deschis. Nu mai faceti amalgam in pregătirea profesorilor , ba vreți sa scoată olimpici , ba vreti sa treacă toate lumea bacul , ba vreti sa se ocupe de cei cu retard, ba să o faca pe ofițerii antidrog ,nu se poate !!
nici în grajd nu se amesteca caprele cu caii și vițeii cu purceii , pur și simplu , nu merge , ce mai la deal la vale . Îmi pare sincer rău pt familiile cu copii cu retard , am și eu în familie , știu durerea , dar fiecare e acolo unde poate și face cat poate .Nu mai trantiți în capul profesorilor tot balamucul ca ramanem fara cârmă ,fara lumini și fara frâne , asta e o tara fara educatori
Nu, nu VREAU să fiu formată pentru predarea la copiii cu CES, sunt OBLIGATĂ să obțin această formare. Pentru că nu o am. Nici nu mi-o doream, dar ni se bagă pe gât cu forța incluziunea, că doar copiii au dreptul să meargă la ce școală vor (părinții lor).
Așa că în loc să obțină sprijin de specialitate, în clase mici, pentru ei proiectate, sunt aruncați în învățământul de masă, ”maxim trei pe clasă” în clasa de 30 de elevi, și ni se cere să ne descurcăm cu TOȚI! De parcă elevii fără CES n-au nevoi, pentru ei nu e necesar să faci o lecție interesantă, interactivă și atractivă – tu trebuie să te ocupi de cei trei elevi cu CES, că altfel se rănesc pe ei sau alții, urlă, se plimbă prin clasă, vorbesc neîntrebați despre orice altceva, sau mai rău, pleacă din clasă și trebuie să pleci după ei… Evident, nu sunt bani de profesori de sprijin iar consilierul se ocupă de 3 școli de-odată.
La copiii fără CES se mai gândește cineva?