La concursul național de Titularizare 2025 au fost scose 9.180 de posturi, disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării. De menționat că acest număr cuprinde atât numărul posturilor titularizabile, cât și numărul catedrelor pe perioadă nedeterminată. Vezi mai jos, în articol, ce înseamnă angajarea pe post vs angajarea pe catedră.
„Au fost publicate 9.180 de posturi vacante (/catedre – n.red), disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată.
Cele mai multe posturi pentru angajare pe perioadă nedeterminată:
- învățământ antepreșcolar/preșcolar (2.092 de posturi);
- învățământ primar (1.315 posturi);
- profesor – consilier școlar (514 posturi);
- profesor itinerant și de sprijin (471 de posturi)”, se arată în comunicatul Ministerului Educației și Cercetării.
Dacă din numărul total de posturi vacante pe perioadă nedeterminată (9.180) scădem cele 2.092 de posturi pentru învățământ antepreșcolar/preșcolar, 1.315 de posturi pentru învățământ primar, 514 de posturi profesor – consilier școlar și cele 471 de posturi pentru profesor itinerant și de sprijin, rezultatul este 4.788. Asta înseamnă că sunt 4.788 de catedre vacante pentru perioadă nedeterminată și 4.392 de posturi titularizabile.
Precizăm că aceste posturi nu intră sub incindența creșterii normei didactice, mai transmite instituția.
În învățământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de învățământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general, prin încheierea contractului individual de muncă.
Pentru cele 4.788 de catedre vor fi încheiate contracte pe 18 ore de predare (norma didactică pe baza căreia posturile au fost scoase la concurs). Apoi, în baza unor proceduri, o să fie adăugate încă 2 ore, astfel încât norma didactică de predare să fie de 20 de ore. Evident, condiția este să existe candidați care să fie eligibili (peste 7 la titularizare) și să opteze în ședințele publice pentru acele posturi.
Ce înseamnă angajarea pe post vs angajarea pe catedră?
Angajarea pe post se referă la cadrele didactice care predau unei singure clase, spre exemplu, învățătorii, educatorii, fără să aibă un număr impus de ore. Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Și personalul didactic itinerant și de sprijin este angajat tot pe post, nu pe catedră.
Pe de altă parte, angajarea pe catedră presupune ca profesorul să aibă numărul necesar de ore pentru ca norma didactică să fie completă. Un profesor de gimnaziu sau liceu predă la mai multe clase pentru a avea norma didactică de 18/20 de ore.
Din toamnă, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Profesorii de gimnaziu și liceu vor avea norma majorată, în medie, cu 2 ore, din anul școlar 2025-2026, potrivit legii Bolojan.
Amintim că normele didactice pentru consilierul școlar, profesorul itinerant și de sprijin, profesorul logoped și psiholog din școli și din cadrul centrelor județene de resurse și asistență educațională, CJRAE, Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, CMBRAE, vor ajunge la 20 ore, potrivit proiectului de Procedură privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare.
Despre norma didactică
Amintim că vineri seara a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.