Între 86 și 87% dintre participanții la consultarea națională lansată de FSLI pe fondul nemulțumirilor din Învățământ spun că resimt puternic impactul pe care îl au măsurile din legea 141. La chestionar au răspuns peste 35.000 de profesori și personal auxiliar, majoritatea membrii FSLI, însă o parte au spus că sunt membrii FSE Spiru Haret. Din document reiese că aproape 80% dintre profesorii care au răspuns sunt de acord cu greva, cei mai mulți au optat pentru finalul de an școlar, potrivit liderului sindical Simion Hăncescu.
- Chestionarul a fost anonim și s-a desfășurat între 14-31 ianuarie
- În paralel, peste 74% dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSE „Spiru Haret” sunt dispuși să participe la grevă, potrivit rezultatelor comunicate de sindicat
Dintre cei 35.549 dintre respondenții la consultarea națională FSLI privind situația din Educație, aproximativ 86–87% „se regăsesc în zona nivelurilor ridicate de afectare, în timp ce percepția unui impact redus apare doar în cazuri izolate”, arată răspunsurile la capitolul Gradul în care vă afectează măsurile luate în Învățământ.
Răspunsurile arată clar că majoritatea covârșitoare a personalului din educație resimte măsurile analizate ca având un impact puternic asupra activității și siguranței profesionale.
Rezultatele reflectă o stare reală de presiune și nemulțumire, confirmând faptul că efectele acestor măsuri sunt resimțite intens în interiorul sistemului educațional”.
În ceea ce privește categoriile de vârstă, chestionarul indică faptul că majoritatea respondenților au între 46-55 de ani, și sub 10% între 26 și 35 de ani.
„Cei mai mulți respondenți se află în intervalul 46–55 de ani, care reprezintă 40,6% din total, urmați de categoria 36–45 de ani, cu 27,7%. Împreună, aceste două grupe concentrează peste două treimi din eșantion, ceea ce indică o participare predominantă a personalului aflat în etapa maturității profesionale.
Segmentul 56–65 de ani este, de asemenea, bine reprezentat (17,8%), confirmând implicarea cadrelor didactice apropiate de finalul carierei, în timp ce grupele tinere apar într-o proporție mult mai redusă: 26– 35 de ani însumează 9,8%, iar categoriile 18–25 de ani și peste 65 de ani rămân la niveluri sub aproximativ 2%”.
Structura eșantionului arată că marea majoritate a respondenților sunt cadre didactice, acestea reprezentând 92,2% dintre participanți. Personalul didactic auxiliar este prezent într-o proporție mult mai redusă, de aproximativ 5%, iar personalul administrativ (nedidactic) cumulează doar 2–3%.
- De remarcat că cei mai mulți dintre respondenți, respectiv 73,4%, au declarat că sunt membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. Restul participanților provin din Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (14,8%) sau din alte federații sindicale (11,8%).
Consultarea națională a mai arătat o susținere clar majoritară pentru participarea la grevă, aproximativ 78% dintre respondenți exprimându-și disponibilitatea de implicare.
17.781 de persoane au răspuns la această întrebare.
Din totalul de 31.628 de respondenți, mai mult de jumătate (53,1%) preferă să rămână deschise ambele momente posibile pentru declanșarea grevei – atât luna martie 2026, în perioada simulărilor naționale, cât și luna iunie 2026, înainte de încheierea situației școlare.
Această opțiune reflectă dorința unei decizii adaptate evoluției situației din sistemul de educație, menținând deschisă posibilitatea unei acțiuni sindicale în momentul considerat cel mai oportun.
„În chestionar apar două perioade: martie sau finalul anului școlar. Sunt profesori care au optat și pentru luna martie, și pentru finalul anului școlar. Per total, în jur de 77% dintre cei chestionați agreează forma de protest de grevă, motiv pentru care noi o să demarăm un referendum pentru protest în martie, când sunt și simulări la examene naționale, se vedem cum vor opta oamenii, urmând ca în luna aprilie să facem un alt referendum pentru protestele de la final de alt școlar, pentru grevă generală. Deci, o să împărțim lucrurile în două etape”, a spus liderul sindical Simion Hăncescu.
Alte forme de protest propuse de respondenți
Printre sugestiile frecvent menționate se regăsesc:
• boicotarea concursurilor școlare, a simulărilor de examene și a examenelor;
• organizarea unei greve japoneze;
• transmiterea de sesizări, petiții și memorii către instituții și autorități competente –Ministerul Educației și Cercetării, Guvernul României, Parlament, Avocatul Poporuluietc.;
• neîncheierea situației școlare;
• organizarea grevei generale
• refuzul de a desfășura alte activități în afara celor strict legate de predare și evaluare;
• refuzul e a efectua plata cu ora.
Sindicatele din Educație au întrebat profesorii când să fie declanșată greva în Învățământ – în martie, la simulările de examene, și/sau în iunie, înaintea încheierii mediilor.
Recent, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că o grevă generală în Învățământ „se poate declanşa în funcţie de măsurile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare”. Declarația a fost făcută pentru TVR Info.
La sfârșitul lunii octombrie 2025, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că „am luat în calcul și o grevă generală și cred cu tărie că se impune treaba asta”. Acesta a afirmat că „acum nu este momentul propice pentru o astfel de grevă, pentru că greva generală înseamnă și o tăiere de salarii.”
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Antena 3 CNN, că „imediat după mitingul din data de 29 octombrie, de miercuri, în învățământ se va declanșa referendum național privind greva generală”.
În noiembrie, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării la acea vreme, a declarat că „n-am fost critic absolut deloc” față de mișcarea sindicatelor. „Am spus că parcă aș fi așteptat și aștept de la profesorii nemulțumiți și care doresc să protesteze să o facă un pic într-un alt mod și cu alte conținuturi”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute, miercuri, 5 noiembrie, la prezentarea raportului săptămânal.
La finalul lunii octombrie, ministrul Educației și Cercetării a spus că „sindicatele au misiunea lor de a protesta și fac bine că aduc în discuție probleme, însă au făcut două mari greșeli în această perioadă”. „Modul în care s-a protestat, conținuturile spuse nu au arătat societății o imagine a profesorului așa cum ar trebui să fie și ne-am făcut rău cu asta”, a spus Daniel David pentru Adevărul, pe 28 octombrie.
Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a reacționat față de atitudinea pe care a avut-o ministrul Daniel David la protestele profesorilor. „Să nu uităm că toată această atitudine nu va rămâne fără efect în viitor, pentru că va veni și perioada examenelor”, a declarat, pentru Edupedu.ro, liderul sindical. „Am eu un sentiment că va fi prăpăd în vară și că o grevă generală înaintea examenelor de final va fi de neoprit. Am semnale din teritoriu că va veni și vremea în care profesorii își vor arăta forța socială pe care o dețin”, a spus Adrian Voica.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul