Asociația cercetătorilor Ad Astra îi cere premierului Cîțu să explice diferențele dintre angajamente și alocarea pentru cercetare în 2021: Dacă estimările se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil de profilul unei țări UE

Foto: © Chormail - Dreamstime.com

Asociația Ad Astra a cercetătorilor din România îi solicită premierului Florin Cîțu, printr-un comunicat de presă-scrisoare, să explice “aparenta discrepanță” dintre angajamentele formulate din programul de guvernare și proiectul de buget. Scrisoarea menționează și ce vor să afle cercetătorii, care arată că România ar fi trebuit, anul trecut, să cheltuiască 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, dar a cheltuit mai puțin de o șesime. Pe 2021, mai arată documentul menționat, proiectul de buget prevede iar o scădere, până la mai puțin de o șesime din cei 1% din PIB prevăzuți în programul de guvernare.

Ce vor să afle cercetătorii de la șeful guvernului:

Scrisoarea afirmă că “în cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, credem că România riscă să intre, în 5-10 ani, în ‘capcana veniturilor medii’, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă angajabilă pe salarii mici.” 

“Dacă estimările bugetare se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil și mai mult de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și implicit al competitivității economiei și societății”, mai arată documentul.

Textul complet al Scrisorii Ad Astra către premier:

“Stimate Domnule Prim Ministru,

Programul actualei coaliții aflate la guvernare conține, la paginile 146 -149, o analiză corectă și clară a situației din sistemul național de cercetare-dezvoltare și măsuri hotărâte de reformă, conforme cu angajamentele electorale ale partidelor din coaliție. Pe scurt, în urma reducerii dramatice a finanțărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României față de alte țări europene în materie de inovare și competitivitate. În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1 % din PIB, adică aproape 11 mld RON, țintă la care s-a angajat și prin Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (HG 929/2014). În fapt, conform execuției preliminate din Anexa I a propunerii de lege a bugetului, România a cheltuit doar 1,75 mld RON, adică mai puțin de o șesime. Această discordanță a antrenat prăbușirea încrederii în statul român și în pretinsele sale politici ale științei. Această situație gravă a fost, în mod repetat, evidențiată și în rapoartele de țară și în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum și în toate evaluările științei și tehnologiei din România. Corecția acestei situații, posibilă prin măsurile la care v-ați angajat prin programul de guvernare, este necesară și pentru îndeplinirea ”condiției favorizante”, obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021- 2027.

Programul de guvernare (pag 147) prevede că, până în 2024, guvernul va cheltui 1 % din PIB pentru cercetare-dezvoltare din fonduri publice, în timp ce alți 1 % vor fi cheltuiți din fonduri private. Ținta de 1 % din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată si la pagina 182, unde este desemnată drept “obiectiv cheie național” pentru îndeplinirea agendei ”România educată”, alături de ținta de 6% din PIB pentru educație. În aceste condiții, am constatat cu surprindere că, în proiectul de lege a bugetului pe 2021, la capitolul 5301 Anexa I, pag 11 (care, dacă înțelegem bine, însumează cheltuielile de “cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare” din tot bugetul de stat), se estimează o SCĂDERE a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 mld RON în 2024, adică, iarăși, mai puțin de o șesime din cât prevede programul de guvernare.

Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare. Este ușor de văzut că prea puține dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanțare anticipat în legea bugetului. De fapt, dacă estimările bugetare se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil și mai mult de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și implicit al competitivității economiei și societății.

În cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, credem că România riscă să intre, în 5-10 ani, în “capcana veniturilor medii”, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă angajabilă pe salarii mici. Angajarea fondurilor de cercetare are anumite constante de timp. Acordarea lor corectă se face prin competiții de proiecte, cu rate de succes variind de obicei între 10-30%. Propunerile nu pot fi evaluate corect decât de experți recunoscuți pe plan internațional, strict specializați în tema proiectelor. Este binecunoscut faptul ca procesul de evaluare durează de obicei un an sau chiar mai mult, iar proiectele durează tipic între doi și cinci ani. Astfel, creșterea finanțărilor de cercetare necesită acțiuni din timp, constând în planificarea și execuția acestor competiții și apoi monitorizarea și evaluarea proiectelor. Din acest motiv orice plan pentru a atinge obiectivul de 1% din PIB în 2024 presupune lansarea timp de mai mulți ani a mai multor serii de competiții urmate de evaluarea corespunzătoare a proiectelor. Succesul acestor investiții depinde de calitatea și de implicarea echipelor de cercetare care accesează fondurile. Atractivitatea sistemului pentru cercetători depinde de predictibilitatea și credibilitatea acestuia, care actualmente se află la un minim istoric. Credibilitatea și predictibilitate se pot construi doar anunțând calendarele, bugetele anticipate și planurile de acțiune și apoi respectând cu rigurozitate aceste angajamente.

Domnule Prim Ministru, vă solicităm respectuos să dispuneți publicarea unei explicații a aparentei discrepanțe, menționate mai sus, între angajamentele din programul de guvernare și proiectul legii bugetului. Am dori să vedem publicat, cât mai curând, planul de acțiune al guvernului prin care:

1) se vor realiza investițiile, obiectivele și măsurile din programul de guvernare în ce privește cercetarea-dezvoltarea;

2) se vor desfășura competițiile de proiecte de cercetare, din 2021 și din anii următori, inclusiv planificarea calendarelor și bugetelor, aceste competiții fiind principalele instrumente prin care se pot realiza obiectivele investițiilor în cercetare;

3) se va asigura eficacitatea acestor investiții, în primul rând faptul că fondurile alocate vor fi folosite integral pentru cercetare–dezvoltare, apoi că activitățile organizațiilor de cercetare vor fi la nivelul calitativ așteptat de la o țară europeană;

4) se va recâștiga încrederea comunității științifice, care este chemată să transforme investițiile publice și private în rezultate cu impact în societate și pe piețe;

5) se va realiza îndeplinirea condiției favorizante, implementarea recomandărilor de țară și respectarea angajamentelor României față de UE.

Cu cele mai ales sentimente,

Membrii Asociației Ad Astra a cercetătorilor români.”

Photo 102911927 © ChormailDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Exit mobile version