Asociația cercetătorilor Ad Astra îi cere premierului Cîțu să explice diferențele dintre angajamente și alocarea pentru cercetare în 2021: Dacă estimările se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil de profilul unei țări UE

2.072 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Asociația Ad Astra a cercetătorilor din România îi solicită premierului Florin Cîțu, printr-un comunicat de presă-scrisoare, să explice “aparenta discrepanță” dintre angajamentele formulate din programul de guvernare și proiectul de buget. Scrisoarea menționează și ce vor să afle cercetătorii, care arată că România ar fi trebuit, anul trecut, să cheltuiască 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, dar a cheltuit mai puțin de o șesime. Pe 2021, mai arată documentul menționat, proiectul de buget prevede iar o scădere, până la mai puțin de o șesime din cei 1% din PIB prevăzuți în programul de guvernare.

Ce vor să afle cercetătorii de la șeful guvernului:

  • Cum se vor realiza investițiile și măsurile din programul de guvernare în privința cercetării
  • Cum se vor desfășura competițiile de proiecte
  • Cum se va asigura eficacitatea investițiilor
  • Că măsuri are în vedere ca să recâștige încrederea comunității 
  • Ce va face ca să respecte angajamentele României față de UE în acest domeniu

Scrisoarea afirmă că “în cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, credem că România riscă să intre, în 5-10 ani, în ‘capcana veniturilor medii’, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă angajabilă pe salarii mici.” 

“Dacă estimările bugetare se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil și mai mult de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și implicit al competitivității economiei și societății”, mai arată documentul.

Textul complet al Scrisorii Ad Astra către premier:

“Stimate Domnule Prim Ministru,

Programul actualei coaliții aflate la guvernare conține, la paginile 146 -149, o analiză corectă și clară a situației din sistemul național de cercetare-dezvoltare și măsuri hotărâte de reformă, conforme cu angajamentele electorale ale partidelor din coaliție. Pe scurt, în urma reducerii dramatice a finanțărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României față de alte țări europene în materie de inovare și competitivitate. În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1 % din PIB, adică aproape 11 mld RON, țintă la care s-a angajat și prin Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (HG 929/2014). În fapt, conform execuției preliminate din Anexa I a propunerii de lege a bugetului, România a cheltuit doar 1,75 mld RON, adică mai puțin de o șesime. Această discordanță a antrenat prăbușirea încrederii în statul român și în pretinsele sale politici ale științei. Această situație gravă a fost, în mod repetat, evidențiată și în rapoartele de țară și în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum și în toate evaluările științei și tehnologiei din România. Corecția acestei situații, posibilă prin măsurile la care v-ați angajat prin programul de guvernare, este necesară și pentru îndeplinirea ”condiției favorizante”, obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021- 2027.

Programul de guvernare (pag 147) prevede că, până în 2024, guvernul va cheltui 1 % din PIB pentru cercetare-dezvoltare din fonduri publice, în timp ce alți 1 % vor fi cheltuiți din fonduri private. Ținta de 1 % din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată si la pagina 182, unde este desemnată drept “obiectiv cheie național” pentru îndeplinirea agendei ”România educată”, alături de ținta de 6% din PIB pentru educație. În aceste condiții, am constatat cu surprindere că, în proiectul de lege a bugetului pe 2021, la capitolul 5301 Anexa I, pag 11 (care, dacă înțelegem bine, însumează cheltuielile de “cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare” din tot bugetul de stat), se estimează o SCĂDERE a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 mld RON în 2024, adică, iarăși, mai puțin de o șesime din cât prevede programul de guvernare.

Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare. Este ușor de văzut că prea puține dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanțare anticipat în legea bugetului. De fapt, dacă estimările bugetare se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil și mai mult de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și implicit al competitivității economiei și societății.

În cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, credem că România riscă să intre, în 5-10 ani, în “capcana veniturilor medii”, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă angajabilă pe salarii mici. Angajarea fondurilor de cercetare are anumite constante de timp. Acordarea lor corectă se face prin competiții de proiecte, cu rate de succes variind de obicei între 10-30%. Propunerile nu pot fi evaluate corect decât de experți recunoscuți pe plan internațional, strict specializați în tema proiectelor. Este binecunoscut faptul ca procesul de evaluare durează de obicei un an sau chiar mai mult, iar proiectele durează tipic între doi și cinci ani. Astfel, creșterea finanțărilor de cercetare necesită acțiuni din timp, constând în planificarea și execuția acestor competiții și apoi monitorizarea și evaluarea proiectelor. Din acest motiv orice plan pentru a atinge obiectivul de 1% din PIB în 2024 presupune lansarea timp de mai mulți ani a mai multor serii de competiții urmate de evaluarea corespunzătoare a proiectelor. Succesul acestor investiții depinde de calitatea și de implicarea echipelor de cercetare care accesează fondurile. Atractivitatea sistemului pentru cercetători depinde de predictibilitatea și credibilitatea acestuia, care actualmente se află la un minim istoric. Credibilitatea și predictibilitate se pot construi doar anunțând calendarele, bugetele anticipate și planurile de acțiune și apoi respectând cu rigurozitate aceste angajamente.

Domnule Prim Ministru, vă solicităm respectuos să dispuneți publicarea unei explicații a aparentei discrepanțe, menționate mai sus, între angajamentele din programul de guvernare și proiectul legii bugetului. Am dori să vedem publicat, cât mai curând, planul de acțiune al guvernului prin care:

1) se vor realiza investițiile, obiectivele și măsurile din programul de guvernare în ce privește cercetarea-dezvoltarea;

2) se vor desfășura competițiile de proiecte de cercetare, din 2021 și din anii următori, inclusiv planificarea calendarelor și bugetelor, aceste competiții fiind principalele instrumente prin care se pot realiza obiectivele investițiilor în cercetare;

3) se va asigura eficacitatea acestor investiții, în primul rând faptul că fondurile alocate vor fi folosite integral pentru cercetare–dezvoltare, apoi că activitățile organizațiilor de cercetare vor fi la nivelul calitativ așteptat de la o țară europeană;

4) se va recâștiga încrederea comunității științifice, care este chemată să transforme investițiile publice și private în rezultate cu impact în societate și pe piețe;

5) se va realiza îndeplinirea condiției favorizante, implementarea recomandărilor de țară și respectarea angajamentelor României față de UE.

Cu cele mai ales sentimente,

Membrii Asociației Ad Astra a cercetătorilor români.”

Photo 102911927 © ChormailDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. 60 Milarde de Euro au fost alocati de la bugetul de stat timp de 10 ani, afirma primul ministru al Romaniei recent. Este o suma fabuloasa, insa rezultatele celor care au luat acesti bani, nu se vad nici in tara, nici in lume. Cine sunt ,,cercetatorii” romani care au luat banii? Pentru comparatie reamintesc ca in 1970 Romania s-a imprumutat cu 11 miliarde de dolari, care a devenit apoi in urma dobanzilor in anii 80, la 22 Miliarde dolari, o datoria externa a tarii care a schimbat viata romanilor in rau, si pentru care Ceausescu a platit in 1989. La o suma de 60 Miliarde de Euro, ar trebui sesizat DNA, iar cartelurile mafiote din cercetare care au pus mana pe acesti bani, destructurate, iar banii recuperati.
    https://www.edupedu.ro/premierul-citu-pe-ce-s-au-dus-60-de-miliarde-de-euro-in-educatie-in-ultimii-10-ani/

  2. Pentru cei mai slabi de minte trebuie sa le reamintesc ca Romania a consumat de la bugetul de stat 60 miliarde de Euro in 10 ani pentru cercetare stiintifica romaneasca. Nu se vede nici o realizare stiintifica, cu care sa ne putem mandri, au fost numai resurse colosale ,,tocate”. ,,Cercetatorii” romani care au ,,tocat” aceste fonduri ar trebui sa li se ceara sa restituie banii. Americanii au avut nevoie de 2.5 miliarde dolari pentru a trimite recent robotul Curiosity pe planeta Marte. Cati roboti s-ar fi trimis in sistemul Solar cu suma de 60 miliarde euro?

    1. Vezi ca ai pus un zero in plus la 60 de miliarde de Euro!!! Nu prea ai dat pe la cursurile de aritmetica! Dar ne pricepem la cercetare!

  3. Dați-ne posturi,
    Cu bune rosturi,
    Dați-ne voie la tâlhărie,
    C-a sta în lanțuri
    Când alții danțuri
    Trag fără frică sus la putere,
    Și când ei fură
    Fără măsură,

    Dați-ne drumul, căci, cum se poate
    Noi în catene,
    Pe când în pene
    Dânșii se umflă, și peste gloate
    Pun pungășeala
    Și târnuiala?…
    Noi stăm la umbră pentru nimica
    Și… dânșii fură
    Fără măsură
    Și, ei sunt liberi!… Nu cunosc frica,
    Nu e nimica!…

    Dați-ne drumul: e nedreptate
    În pușcărie
    Ca să ne ție
    Colegii noștri! Oh! ce păcate!…
    A noastră școală
    A rămas goală,
    Căci toți elevii au chilipire,
    Au berechete,
    Grase budgete…
    Iar noi, acilea în amorțire
    Stăm în lihnire!…

    Dați-ne drumul! fără zăbavă!
    Dați-ne posturi
    Cu bune rosturi,
    Dați-ne totul: fiți de ispravă!
    La tâlhărie
    Țara să fie
    Pe mâna noastră a tuturor,
    Iar nu voi care
    Ați făcut stare

    S-o smulgeți singuri ca din topor!…
    Dați-ne drumul cu mare zor!…

    Ion Luca Caragiale

  4. Iar i-a apucat disperarea pe ONG-istii Ad Astra, nu cumva sa se lipeasca de prea putini bani publici (sau sa rateze si repatrieri achitate tot din bani publici). Noua ne arde cate un spital pe saptamana, nu mai avem agricultura, nu mai avem industrie, nu avem cai ferate sau autostrazi, iar Ad Astra… ii da inainte cu marile “cercetari” care trebuie facute in Romania.

    Noile mantre ale momentului, scoase la inaintare si bagate pe gatul natiei pana la refuz, sunt eternele cuvinte-cheie si goale de continut “excelentza”, “meritocratzie”, “de top”, “zona rosie” si alte importuri “progresiste” de tip Soros. Doar-doar or functiona pentru fraierirea diversilor guvernanti si directionarea de bani catre ONG-uri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ligia Deca, după vizita de stat în Estonia: Avem provocări similare în ceea ce privește cariera didactică și nevoia de a atrage mai mulți profesioniști în zona științelor sau în ceea ce privește învățarea lecțiilor bune din pandemie privitoare la digitalizare

Avem provocări similare în ceea ce privește cariera didactică și nevoia de a atrage mai mulți profesioniști în zona științelor sau în ceea ce privește învățarea lecțiilor bune din pandemie…
Vezi articolul

Regizorul Martin Scorsese critică filmele Marvel, iar preşedintele Disney contraatacă: “Nu există este revelaţia, misterul sau adevăratul pericol emoţional” / “Nu cred că Scorsese a văzut vreodată un film Marvel”

Regizorul american Martin Scorsese a criticat din nou filmele studioului Marvel, pe care le consideră produse calibrate pentru consumator, în timp ce preşedintele şi CEO al Walt Disney Co, Bob…
Vezi articolul

Cerințele studenților pentru autorități, în contextul Covid-19: Amânarea plății taxelor, ajutor pentru studenții fără acces la calculator, mai multe burse sociale din toamnă, dezinfectarea spațiilor de cazare

“Nu ne izolați de educație!” suna apelul Alianței Naționale ale Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) către autorități, apel adresat, marți, în contextul măsurilor luate pentru combaterea epidemiei Covid-19. ANOSR formulează…
Vezi articolul

Eliminarea declarațiilor pe propria răspundere pentru părinți, prin care se obligă să nu înregistreze orele online, cerută Ministerului Educației de Federația Asociațiilor de Părinți: Încalcă dreptul la educație al elevilor

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți solicită Ministerului Educației eliminarea declarațiilor pe propria răspundere pentru părinți, cele introduse recent, prin care aceștia se obligă să nu înregistreze orele online. “Încalcă…
Vezi articolul