Proiectele de Strategie Națională și de Plan Național pentru cercetare 2022-2027 nu prezintă ținte de rezultat și nu respectă prevederile legale privind bugetele, atrage atenția asociația cercetătorilor Ad Astra

373 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Două proiecte-cheie pentru susținerea cercetării românești în următorii ani, cel al Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare 2022-2027 (SNCISI) și cel privind Planul Național pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare, sunt marcate de “absența țintelor de rezultat (…)” și de “nerespectarea prevederilor legale privind specificarea bugetelor planului național și a programelor componente”, atrage atenția asociația cercetătorilor Ad Astra, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului de resort, Sebastian Burduja. 

Organizația arată, totodată, că “acțiunile din aceste două documente nu pot fi finanțate decât parțial din alocările bugetare de cercetare-dezvoltare, unele nefiind de această natură. Dacă sunt adoptate așa, credem că vor trebui găsite surse suplimentare de finanțare”.

Ad Astra propune autorităților să efectueze trei modificări asupra documentelor, pentru a putea fi respectate condițiile legale și bunele practici:

  • Să fie menționat bugetul planului național IV pe toată durata lui, defalcat pe programe și pe cheltuieli de cercetare-dezvoltare vs. alte cheltuieli
  • Să fie stabilite ținte de rezultat și de impact în cazul strategiie naționale și pentru toate instrumentele ei
  • Să fie indicată sursa de finanțare din care se vor finanța cheltuielile care nu sunt de cercetare-dezvoltare menționate în cele două documente, precum și cuantumul acestora.

Amintim că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat în dezbatere publică, la sfârșitul lunii mai, proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV (PNCDI IV). Bugetul PNCDI IV este de minimum 60 miliarde lei. Planul este principalul instrument de implementare a Strategiei Naționale pentru Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) cu orizont 2027, al cărei proiect este aflat în dezbatere încă din noiembrie anul trecut.

Scrisoarea deschisă Ad Astra, integral:

“Domnului Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării 

Stimate domnule ministru, 

Asociația Ad Astra salută progresele înregistrate în elaborarea și adoptarea Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare 2022-2027, sub forma SNCISI, și a planului național IV de cercetare, dezvoltare și inovare. 

Prin această scrisoare deschisă, vă semnalăm însă absența țintelor de rezultat din ambele documente, nerespectarea prevederilor legale privind specificarea bugetelor planului național și a programelor componente precum și faptul că, așa cum se prezintă, acțiunile din aceste două documente nu pot fi finanțate decât parțial din alocările bugetare de cercetare-dezvoltare, unele nefiind de această natură. Dacă sunt adoptate așa, credem că vor trebui găsite surse suplimentare de finanțare. 

În finalul scrisorii propunem adoptarea unor completări de mică întindere, ce ar putea corecta aceste lipsuri. 

Astfel, lecturând proiectele celor doua documente, am observat prezența unui angajament privind nivelul de finanțare la nivelul strategiei naționale, menționat și în proiectul de plan național. 

În planul de acțiune atașat strategiei sunt menționate bugete aferente obiectivelor generale, bugete care însumate dau aproximativ 35 miliarde lei, pe toată durata strategiei, ceea ce corespunde aproximativ sumei evocate în proiectul de plan, de creștere anuală cu 0,14% din PIB, atingând aproximativ 1% din PIB în 2027. Ambele cifre sunt similare țintei de 1% din PIB la care s-a angajat România în ce privește indicatorul GBARD, indicator definit în Manualul Frascati și raportat de INS și prin care este evaluată cercetarea publică dintr-o țară, pe plan mondial. 

De asemenea, în secțiunea de viziune, proiectul de strategie include o serie de indicatori și ținte, cum ar fi numărul de cercetători la 1000 de persoane angajate, indicatori OECD/UE, cu ținte care reflectă ambiția României de a nu mai permite agravarea decalajului față de media UE, ținte care ar fi realizate atât prin strategia statului cât și prin contribuția sectorului privat. Realizarea acestei ambiții ar însemna că, în 2027, măcar, decalajul între România și media UE ar rămâne la nivelul la care este astăzi. 

Problema gravă a celor doua proiecte de HG este că nu e stabilită legătura între (1) țintele de finanțare și rezultate la nivel macroeconomic, național, din viziune, și (2) țintele de rezultat și impact aferente strategiei și instrumentelor sale, ținte care lipsesc cu totul. 

Altă problemă este că cheltuielile anticipate în proiectul de strategie par a fi compatibile cu o creștere către 1% din PIB, dar de fapt se referă doar în parte la cheltuieli de cercetare-dezvoltare, după cum devine imediat evident din compararea acțiunilor propuse în strategie cu activitățile menționate în capitolele II și XII din Manualul Frascati. Nu știm cât din bugetul anticipat pentru strategie se încadrează în GBARD, pentru că nu este specificată această componentă. 

Acestor cheltuieli anticipate nu le sunt asociate ținte de rezultat, nici în ansamblu, nici în ce privește componenta de cercetare-dezvoltare. Nu aflăm, cu alte cuvinte, cât urmărește să realizeze România din țintele totale ale viziunii 2027 prin instrumentele strategiei și prin ansamblul acestora. 

Cheltuielile totale ale planului național nu sunt menționate. Nu apare nici detalierea acestor cheltuieli pe programe. Ținta GBARD la nivel național, reafirmată în proiectul de plan, nu înseamnă nimic specific privind bugetul planului național. Nu aflăm nici cât va fi acest buget, nici cât va reprezenta cercetare-dezvoltare. 

Această situație este insuficientă pentru satisfacerea legii, deoarece OG57/2002 impune stabilirea nivelului bugetului planului național, o dată cu planul național, la art 53, pe care îl reproducem parțial: 

  • ART 53. (1) În vederea asigurării finanțării în sistem competițional, pe programe, a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare elaborează, planifică și execută: a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului național, detaliat pe programele componente, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului o dată cu aprobarea Planului național; . . . 

Confruntând acțiunile din planul național cu categoriile din Manualul Frascati ediția 2015 observăm că proporția celor care nu pot fi încadrate la cercetare-dezvoltare este considerabilă, iar proporția celor care reprezintă în mod clar cheltuieli de cercetare-dezvoltare este destul de mică, o altă parte fiind în dubiu. 

Cu alte cuvinte, și în cazul planului național, o parte, posibil substanțială, din cheltuieli nu vor fi de cercetare-dezvoltare și prin urmare nu pot fi alocate în capitolul 53 de bugetul de stat (cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare). Ar trebui stabilit, atunci, de unde vor fi finanțate acestea. 

În sfârșit, cum am menționat mai sus, și din planul național lipsesc țintele de rezultat și impact, de fapt țintele de orice fel, atât la nivelul întregului plan cât și la nivel de programe. 

În concluzie, proiectul de plan național nu planifică de fapt cheltuieli bugetare și nici ce se va obține din acele cheltuieli, ca să nu mai vorbim de cum se vor desfășura în timp. 

Pentru a corecta această situație, pentru satisfacerea cerințelor OG57/2002, art. 53, și a bunelor practici privind planificarea strategică – pe care le putem observa, solicitate de UE, la întocmirea PNRR și a programelor operaționale, de exemplu – vă propunem să dispuneți întocmirea, inserarea în proiectele de plan și strategie, publicarea și adoptarea următoarelor: 

  1. bugetul planului national IV pe toata durata lui, defalcat pe programe (conform art 53 din OG57/2002),și defalcat și pe cheltuieli de cercetare-dezvoltare vs. alte cheltuieli, cu indicarea capitolelor de la bugetul de stat din care se vor acoperi aceste alte cheltuieli;
  2. stabilirea de ținte de rezultat și de impact, în primul rând a contribuțiilor la țintele din viziunea strategiei, pentru strategia națională și pentru toate instrumentele acesteia: planul național, programele operaționale menționate în strategie, PNRR, planurile sectoriale–inclusiv ale Academiei Române, (bugetele atrase din România de la) programul Horizon și alte planuri și programe;
    Considerăm că acestea ar putea fi prezentate într-un tabel sinoptic care sa cuprindă, pe coloane, instrumentele strategiei și, pe linii, bugetele totale, bugetele totale defalcate pe cheltuieli de cercetare-dezvoltare/cheltuieli care nu sunt de cercetare-dezvoltare, țintele de rezultat și impact la principalii indicatori din viziunea strategiei–astfel încât să se vadă cu cât se anticipează să contribuie fiecare instrument (plan) la realizarea viziunii și cum se corelează aceste contribuții cu bugetele anticipate a fi cheltuite prin fiecare instrument. 

3. indicarea sursei de finanțare (adică a capitolelor bugetului de stat) alta decât ‘cercetare fundamentala și cercetare-dezvoltare’ din care se vor finanța cheltuielile care nu sunt de cercetare-dezvoltare în strategie și în planul național, și cuantumul acestora (eventual tot prin tabelul menționat mai sus); 

Cu deosebită considerație,

membrii Asociației Ad Astra a cercetătorilor români. “

Citește și:
DOCUMENT Ministerul Cercetării a pus în dezbatere publică Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV, care va avea un buget minim de 60 de miliarde de lei


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

O hartă considerată pierdută aduce dovezi ale vieții din Cretacic în Țara Hațegului / Documentul, pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri, a fost descoperit în arhivele Institutului de Geologie de la Budapesta

O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută și pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului,…
Vezi articolul

Premierul Florin Cîțu s-a numit președintele unui comitet care va negocia includerea Laserului de la Măgurele în consorțiul european ELI-ERIC, din care România a fost exclusă. Tot comitetul va coordona și monitoriza finalizarea construcției

Premierul Florin Cîțu va conduce Comitetul privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care a fost aprobat și constituit oficial, decizia semnată chiar de premier fiind publicată în…
Vezi articolul