Participarea României la PIAAC 2025-2029, considerat testul PISA pentru adulți, va costa 2,3 milioane de euro, fără taxa de participare și ar putea arăta pentru prima dată eficiența educației din România / Studiul va fi implementat de SNSPA, UEFISCDI și Institutul pentru cercetarea pieței muncii – proiect de HG

Trei instituții ar urma să formeze un consorțiu care să deruleze studiul PIAAC 2025-2029, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat de Ministerul Educației în consultare în ajunul Crăciunului. Conform documentului, taxa de participare ar fi de 600.000 de euro, iar în afară de această taxă, bugetul total prevăzut pentru proiect e de 2,32 milioane de euro.

Consorțiul pentru implementarea PIAAC va fi coordonat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), iar din el face parte și Școala Națională pentru Studii Politice și Administrative (SNSPA) și Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS). Având în vedere că proiectul de HG este făcut în mandatul Ligiei Deca, este de remarcat faptul că încredințarea directă a implementării acestui studiu este făcută prin acest proiect pentru universitatea la care lucrează Ligia Deca – SNSPA și pentru instituția la care a lucrat Ligia Deca și la care lucrează membri ai familiei sale. Potrivit surselor Edupedu.ro, cei mai mulți membrii ai cabinetului său de ministru s-ar fi angajat în proiecte ale UEFISCDI, pe finalul mandatului ministrei.

Este considerat echivalentul pentru adulți al testelor PISA, însă se concentrează pe competențele necesare în viața cotidiană și profesională. PIAAC (Programul pentru Evaluarea Internațională a Competențelor Adulților) este o inițiativă globală coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Scopul său este de a evalua și compara competențele de bază ale adulților cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani, în diferite țări, pentru a înțelege mai bine nivelul de alfabetizare, competențele numerice și abilitățile de rezolvare a problemelor în contexte digitale, conform site-ului OCDE.

PIAAC 2025-2029 Obiective:

1. Măsurarea competențelor esențiale pentru integrarea pe piața muncii și participarea activă în societate.
2. Compararea nivelurilor de competențe între țări pentru a sprijini politici publice informate.
3. Identificarea deficiențelor în competențe și a relației acestora cu factori precum educația, formarea profesională și experiența de muncă.

Care sunt domeniile principale evaluate

• Alfabetizare: capacitatea de a înțelege, utiliza și analiza informațiile scrise.
• Competențe numerice: abilitatea de a lucra cu cifre și concepte matematice în situații practice.
• Rezolvarea problemelor: utilizarea tehnologiei pentru a rezolva probleme și a gestiona informații.

PIAAC oferă date valoroase pentru guverne, instituții de educație și formare profesională, dar și pentru angajatori. Rezultatele sunt utilizate pentru dezvoltarea de politici educaționale și de formare, creșterea adaptabilității sistemelor de învățare la nevoile pieței muncii și reducerea inegalităților în competențe și sprijinirea incluziunii sociale.

Bugetul programului este unul uriaș pentru un studiu de acest fel. Conform documentului pus în dezbatere, taxa de participare, pe care România trebuie să o plătească la OCDE este de 600.000 de euro. Deja SNSPA a câștigat o finanțare de la Comisia Europeană în valoare de 240.000 de mii de euro care va fi virată integral către OCDE în contul uni plăți parțiale a taxei. Ar mai râmâne 360.000 de euro din taxă, care să fie acoperiți de la buget. Conform proiectului, finanțarea în afara celor 240.000 de euro ar fi de 13,35 miloane de lei, adică 2,32 milioane de euro, dacă nu punem la socoteală taxa de participare.

Conform analizei Edupedu.ro, niciun studiu intern sau internațional făcut în România, nu a mai costat atât de mult.

Ce prevede nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern:

„Implementarea studiului PIAAC se desfășoară în mai multe etape esențiale, care includ: dezvoltarea cadrului de implementare și a instrumentelor de evaluare, pregătirea materialelor și procedurilor necesare pentru pretestare (field trial survey) și testarea principală (main survey), colectarea și analiza datelor, precum și redactarea raportului final. Fiecare dintre aceste etape implică sarcini bine definite, cum ar fi traducerea și adaptarea instrumentelor, verificarea funcționalității versiunii naționale a testului, realizarea eșantionării, colectarea și evaluarea datelor, și pregătirea acestora pentru transmiterea către consorțiul internațional.

Statele participante trebuie să organizeze o etapă de pretestare, care presupune colectarea datelor de la 1.500 de adulți, urmată de testarea principală, la care participă 5.000 de adulți cu vârste între 16 și 65 de ani. Datele sunt colectate utilizând metoda asistată de calculator, care presupune realizarea de interviuri față în față pentru administrarea chestionarului și evaluarea directă a abilităților cognitive. Aceste activități se desfășoară prin utilizarea dispozitivelor electronice, precum tabletele.

Procesul de eșantionare a populației participante, crucial pentru acuratețea rezultatelor, beneficiază de asistență tehnică oferită de experții OCDE. Implementarea studiului respectă un program stabilit de consorțiul internațional, precum și standardele tehnice comune, obligatorii pentru toate țările participante”, prevede documentul.

„Datele colectate permit sondarea legăturilor dintre abilități cognitive cheie și o serie de variabile, ceea ce asigură o bază solidă pentru analize cu relevanță pentru politicile din domeniu. În acest fel, PIAAC facilitează o înțelegere mai bună a performanței sistemelor de educație și formare, oferă o imagine de ansamblu cu privire la gradul de alfabetizare a populației, evidențiază clivajele dintre piața muncii și oferta de educație și formare, nivelul de echitate în ceea ce privește accesul la educație și mobilitate educațională, tranziția absolvenților spre piața muncii și permite identificarea categoriilor de populație în situație de risc”, conform proiectului.

Documentele puse în dezbatere pe finalul mandatului Ligiei Deca: