Un studiu despre degradarea terenurilor arabile din lume, coordonat de Universitatea din București, a fost publicat în „Environmental Research” și pe o platformă a Comisiei Europene

347 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice din țară și din străinătate au efectuat, sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie, o cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii. Rezultatele au fost publicate pe platforma European Soil Data Centre (ESDAC) a Comisiei Europene și au fost publicate în revista științifică „Environmental Research”, potrivit unui comunicat al instituției bucureștene de învățământ superior.

Acesta arată că cercetarea a atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Universitatea din București, despre cercetare:

  • „Echipa care a realizat cercetarea a pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală, continentală și națională. 
  • Plecând de la această ipoteză și ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.
  • Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea (afectarea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea (sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii.
  • Prin intersecția geostatistică a unor baze globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent.
  • În același timp, aceștia au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei. 
  • Studiul efectuat a evidențiat inclusiv faptul că cele două procese  menționate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.”

Photo 11172554 © Joerg HabermeierDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei

Daniel David critică dur proiectele “science-fiction” ale Guvernului Orban de înființare de noi institute de cercetare: Va fi o problemă mare de tot dacă aceste proiecte strategice nu vor fi distribuite echilibrat în țară

Rectorul celei mai mari universități din România, Daniel David, critică dur Guvernul Orban pentru intenția de a construi noi institute de cercetare și de a stabili noi domenii strategice. “Cu…
Vezi articolul

Înscrierile internaționale la Harvard au crescut în 2025 la cel mai mare nivel din 2002 încoace, în pofida atacurilor lui Donald Trump asupra studenților străini / Aproape 28% din populația academică este din afara SUA

Numărul studenților internaționali de la Universitatea Harvard a crescut în acest an universitar la cel mai ridicat nivel din 2002 încoace, în pofida atacurilor repetate ale administrației Trump asupra universității…
Vezi articolul

13 universități românești, incluse în clasamentul Times Higher al universităților din țări cu economii emergente. Doar trei figurează în jumătatea superioară a rankingului. Majoritatea – la coadă

Academia de Studii Economice din București, Universitatea Babeș-Bolyai și UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca conduc clasamentul universităților românești incluse în ranking-ul Times Higher Education pentru țări cu economii emergente 2021,…
Vezi articolul

Referendumul privind soarta CNATDCU se reia în universități, la recomandarea Consiliului Rectorilor. Daniel David: Eu sunt familiarizat cu sistemul american, unde titlul de doctor se conferă de universități. Cele românești nu sunt încă pregătite și putem găsi o fază intermediară

Universitățile sunt chemate să spună cine trebuie să acorde titlurile de doctor – CNATDCU sau ele însele. Consiliul Național al Rectorilor a decis să le recomande universităților să chestioneze prin…
Vezi articolul

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, după alegerile prezidențiale: Studenții noștri au înțeles și au demonstrat că au curajul de a-și decide viitorul / Tuturor celor care au participat la vot, le mulțumim

După turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a publicat un mesaj de apreciere pentru studenții care au ieșit la vot: „Tuturor celor care au participat…
Vezi articolul