Creșterea salariului de la 1 ianuarie 2024, cerută de profesori, nu este în proiectul de ordonanță de urgență publicat de Guvern, ci tot în nota de fundamentare, potrivit proiectului pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. La ora 9, sindicatele profesorilor s-au întâlnit cu Nicolae Ciucă pentru noi negocieri. Liderii sindicali au declarat că greva continuă în toate școlile și vor da răspunsul profesorilor mâine, la ora 10, după ce vor consulta textul proiectului de ordonanță.
Față de ordonanța de urgență nr. 53 din 2023, majorarea promisă de 25% reprezintă, de fapt, 300 de lei brut pentru toate cadrele didactice și auxiliare, conform documentului. Pentru comparație, aici sunt grilele salariale valabile pentru luna mai 2023.
Iată ce prevede nota de fundamentare la secțiunea „alte informații”:
„În contextul în care România are obligația să respecte jaloanele impuse prin PNRR și având în vedere situația excepțională care impus adoptarea prezentei ordonanță de urgență, în urma negocierilor desfășurate între reprezentanții Guvernului și liderii federațiilor sindicale care au declanșat greva generală la nivelul sistemului național de învățământ, pentru a putea asigura deblocarea sistemului de învățământ și respectarea dreptului la educație pentru 3 milioane de elevi, în urma negocierilor Guvern-Federații sindicale, s-a convenit asupra faptului noua lege a salarizării va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public, iar creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024 fiind de 50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.”
Proiectul ordonanței de urgență prevede că, începând cu data de 01 iunie 2023, se majorează salariile de bază:
- „personalului didactic și personalului didactic auxiliar din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior cu suma 1300 de lei brut pe fiecare funcție;
- personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum și pentru celelalte categorii de funcții cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și desfășoară activitatea în sistemul național de învățământ, cu suma de 1300 de lei fiecare;
- personalului nedidactic din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcție. Această sumă se acordă și pentru personalul nedidactic încadrat la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, având în vedere faptul că pentru unele categorii de funcții, grila aflată în plată este sub nivelul salariului de baza minim aflat în plată, fiind necesar ca de aceasta suma, de 400 de lei să beneficieze și aceasta categorie de personal.”
Liderii de sindicate, iar prin ei profesorii și toți angajații din școli aflați în grevă generală, au solicitat Guvernului emiterea unui act normativ în care să fie stipulat clar că de la 1 ianuarie 2024 salariul debutantului va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat. Sindicatele au mai cerut ca acesta să reprezinte 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Momentan aceste prevederi nu se regăsesc în niciun act normativ sau în vreun proiect de act normativ.
Proiectul de ordonanță de Urgență și nota de fundamentare:
Există un paragraf și în preambulul OUG, despre cum ar trebui să fie salariile de la 1 ianuarie 2024, însă acest paragraf nu are nicio valoare în acel loc, potrivit normelor de tehnică legislatică în vigoare.
„Având în vedere că noua lege a salarizării va avea la bază principiul potrivit căruia salariul
de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public, iar creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024 fiind de 50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării”, se arată în preambulul proiectului de OUG.
Consiliul Legislativ, de exemplu, instituție aflată în circuitul obligatoriu de avizare al fiecărui act normativ al Guvernului sau al Parlamentului, scrie în Ghidul de elaborare a proiectelor de acte normative:
„Preambulul enunță, în sinteză, scopul și, după caz, motivarea reglementării. El nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. Preambulul precedă formula introductivă, iar includerea sa în cuprinsul actului normativ se apreciază de la caz la caz. Pentru ordonanţele de urgenţă, preambulul este obligatoriu şi cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare.
În cazul actelor normative ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale administraţiei publice locale, în preambul se menţionează şi avizele prevăzute de lege.
Având în vedere că preambulul, cât şi formula introductivă sunt elemente de structură a actului normativ, nimic nu împiedică ca asupra acestora să se intervină legislativ, prin modificare sau completare. Intervenţia asupra acestor elemente de structură se realizează mai ales în cazul actelor normative în executare, emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau de autorităţile administrative autonome”.
Poate partea dispozitivă a unui act normativ „este partea normativă a actului și reprezintă conținutul propriu-zis al reglementării, care este alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru reglementarea raporturilor sociale care fac obiectul actului.
Partea dispozitivă cuprinde articole, eventual grupate în cărți, părți, titluri, capitole, secțiuni și paragrafe, putând fi însoțită de anexe.
Partea dispozitivă a actelor normative se sistematizează în următoarea ordine de prezentare a ideilor:
a) dispoziții generale sau principii generale;
b) dispoziții privind fondul reglementării;
c) dispoziții tranzitorii;
d) dispoziții finale.
În cazul unor reglementări de mai mică întindere se poate redacta textul fără marcarea distinctă a elementelor prevăzute anterior, însă se urmează această ordine de prezentare”.
Articol în curs de actualizare
Foto: © Antonio Guillem | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.