Orice suplimentare a sumelor prevăzute în ultima variantă a legii salarizării ar fi „populistă”, pentru că România nu își permite să cheltuie mai mult, a declarat joi, 20 august, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la Digi24. Guvernul a încercat, după nemulțumirile sindicatelor, să adauge bani la anvelopa financiară pentru Educație și Sănătate, însă „din discuții cu Comisia Europeană” a rezultat că aceste suplimentări „nu sunt posibile” a susținut Dragoș Pîslaru.
În ultima variantă a proiectului, niciun venit salarial nu va scădea, iar peste două treimi dintre salariile din sectorul public vor avea creșteri, pe care le-a descris drept „nu extraordinare”, a spus Dragoș Pîslaru.
- Președintele Nicușor Dan se întâlnește astăzi, 20 august, de la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, precum și cu miniștrii Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru. Discuțiile vor fi pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026, inclusiv legea salarizarii, care este jalon PNRR, conform agendei oficiale publicate de Administrația Prezidențială.
Pîslaru susține că ultima variantă pregătită de Ministerul Muncii reprezintă punctul de echilibru între ceea ce își permite România din punct de vedere bugetar și ceea ce poate fi acceptabil social.
„Cu mâna pe inimă vă pot spune că, din perspectivă profesională, varianta aceasta este o variantă obiectivă. Este o variantă care a o depăși înseamnă să intri în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, adică cât ne permitem, și a merge mai jos înseamnă de a risca zona de acceptabilitate socială minimală, cu promisiuni care au fost făcute de mulți ani către zona de administrație publică”, a declarat ministrul.
În acest context, Pîslaru a susținut că orice sumă suplimentară față de varianta care ajunge acum la liderii politici nu ar avea fundamentare financiară:
„În acest moment, suntem pregătiți, tehnic sau profesional, să arătăm liderilor politici că orice suplimentare este populistă, pentru că nu are o bază pe care să o poți fundamenta nu numai față de Comisia Europeană, ci față de cât își permite România să cheltuie și orice valoare mai mică, evident, va aduce nemulțumiri considerabile.”
Amintim că Dragoș Pîslaru a anunțat pe 15 august că noua grilă de salarizare pentru profesori și ceilalți angajați din Educație ar urma să se aplice de la 1 septembrie 2027, iar până atunci salariile ar rămâne la nivelul aflat în plată. Ministrul a spus că varianta negociată era „foarte aproape” de grila cerută de sindicate și de ținta salarială promisă Educației în 2023.
Profesorii cu peste 25 de ani vechime ar fi urmat să primească cel puțin 2.000 de lei în plus la venitul salarial, conform declarațiilor ministrului Dragoș Pîslaru. Tot pe 15 august, liderul FSLI, Simion Hăncescu, a criticat suma și a susținut că majorarea pentru această categorie ar trebui să fie de aproximativ 3.000 de lei, conform propunerii sindicatelor.
Noua declarație a ministrului, potrivit căreia încercarea de a suplimenta anvelopa pentru Educație și Sănătate s-a dovedit imposibilă după discuțiile cu Comisia Europeană, pune însă sub semnul întrebării dacă simulările și creșterile anunțate pe 15 august vor mai fi păstrate în forma prezentată atunci.
12 miliarde de lei, limita maximă pe angajamentele României
„După cum știți, 12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. Problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea conform jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani”, a explicat ministrul.
Pîslaru nu a spus însă care este impactul bugetar al ultimei variante a proiectului. Întrebat direct care este suma, acesta a răspuns: „În acest moment, v-aș ruga să îmi permiteți ca informația mai întâi să o dăm partidelor și după aceea să o scoatem în presă.”
Redăm intervenția ministrului Dragoș Pîslaru la Digi24
Moderator: Circulă foarte multe informații în spațiul public și vrem să ne lămuriți, Domnule ministru, până la urmă am văzut Comisia Europeană, spunea premierul interimar, a făcut mai multe observații. Care sunt aceste observații și ce draft de proiect îi veți prezenta astăzi președintelui Nicușor Dan?
Dragoș Pîslaru: În primul rând, aș vrea să explic un pic, ca să înțeleagă cei care se uită la această emisiune la Digi despre ce este vorba. Noi am lucrat un proiect, dacă vă aduceți aminte, a fost publicat o versiune de către secretariatul tehnic al Ministerului Muncii pe 17 iulie, care a născut nemulțumiri mai ales în sectoarele de sănătate și de educație. Apoi, a existat o întâlnire a liderilor politici care au atras atenția anumite partide că ar trebui să încercăm să vedem, să avem discuții adiționale cu sindicatele și să vedem cum putem veni poate cu o propunere mai bună.
Am lucrat la acest lucru și bineînțeles, am încercat să ne îndreptăm către sindicate cu astfel de propuneri. Înainte însă de a ne întoarce către partide, a fost important să validăm aceste asumpții care evident antrenează sau antrenau costuri suplimentare cu Comisia Europeană.
Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere, care ar fi fie debalansată și sau fie care trece peste anumite praguri, ne poată afecta ratingul de țară și bineînțeles să să nu fie considerat jalonul îndeplinit.
Moderator: Ne puteți lămuri, ca să înțelegem și noi aici ce impact bugetar ați prezentat Comisiei Europene în acest draft, ca să înțeleagă toată lumea.
Dragoș Pîslaru: În acest moment vehicularea de alternative nu ne ajută. Ceea ce este important de știut e că pentru întâlnirea de lideri de astăzi vom veni cu o versiune care să întrunească atât acordul Ministerului Finanțelor pe ceea ce putem să facem pe angajamentele României perioada următoare, cât și elementele de jalon pe care Comisia Europeană le solicită.
Deci, cu alte cuvinte, discuțiile de ieri au fost foarte importante și în dimineața aceasta încă mai avem niște clarificări ca să putem pune pe masa liderilor, pe masa partidelor un proiect care să fie cât de ambițios este posibil pentru a servi scopul pentru sănătate și educație și toate celelalte familii ocupaționale. care au fost mai puțin vocale până la urmă și în același timp să găsească echilibru ca să putem finanța această reformă.
Deci, după toate aceste runde, este foarte important că vom avea această variantă echilibrată pe masa liderilor politici. Ceea ce este important este că după toate aceste exerciții făcute într-un interval foarte scurt de timp și care ar fi trebuit făcute de 3-4 ani în urmă, când reforma trebuia începută, vom avea acest echilibru foarte clar, obiectiv. Deci nu mai este o chestiune subiectivă, dar nu vrem să dăm sau că nu vrem să facem.
Moderator: V-a spus Comisia Europeană ce impact bugetar ar trebui să aibă această lege, astfel încât să nu avem probleme, cum ați spus și dumneavoastră, inclusiv cu ratingul de țară, să nu fim retrogradați în categoria junk, pentru că acum suntem cu o treaptă mai sus de această categorie?
Dragoș Pîslaru: Comisia Europeană nu stabilește bugete pentru România. Comisia Europeană îți atrage atenția asupra unor riscuri și da, ni s-a atras atenția asupra unor riscuri și de ce aceste riscuri trebuie privite, mai ales în lumina ultimului rating pe care l-am obținut, cum se spune, la mustață, adică foarte greu, după cum știți, printr-o contestație, care în ultimul moment ne-a permis să avem undă verde. Ceea ce cred că e foarte important. Să înțelegem că da, din perspectiva sustenabilității fiscal-bugetare, a fost o discuție clarificatoare, în care riscurile au fost foarte clar evidențiate.
Moderator: 8 miliarde sau mai mare acest impact bugetar, 12 miliarde. Cu cât ar fi comisia de acord?
Dragoș Pîslaru: După cum știți, 12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. Problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea conform jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani. Deci, nu s-a schimbat această perspectivă. T
ot ceea ce vă pot spune este că, în încercarea de a ne îndrepta către ceea ce sindicatele sau sectorul de sănătate și de educație au solicitat, evident, trebuia să adaugi la această anvelopă financiară. Deci, pot confirma că am avut această încercare de a putea adăuga la anvelopa financiară către sănătate și educație, lucruri care s-au demonstrat mai degrabă din discuții Comisia Europeană că nu sunt posibile și evident, acum suntem în procesul de a pune cap la cap toate aceste analize și să putem pune pe masa liderilor astăzi acest proiect echilibrat.
Moderator: Ce impact bugetar va avea proiectul?
Dragoș Pîslaru: În acest moment, v-aș ruga să îmi permiteți ca informația mai întâi să o dăm partidelor și după aceea să o să scoatem în presă.
Moderator: Credeți că veți ajunge la un acord și dacă ne puteți spune, acest draft de proiect pe care îl veți prezenta astăzi vine cu majorări de salariale pentru toți bugetarii sau pentru categoriile acestea din sănătate și din educație?
Dragoș Pîslaru: Cu mâna pe inimă vă pot spune că, din perspectivă profesională, varianta aceasta este o variantă obiectivă. Este o variantă pe care a depăși-o înseamnă să intri în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetar, adică cât ne permitem și a merge mai jos înseamnă de a risca zona de acceptabilitate socială minimală, cu promisiuni care au fost făcute de mulți ani către zona de administrație publică.
Deci, cumva, în acest moment, suntem pregătiți, tehnic sau profesional, să arătăm liderilor politici că orice suplimentare este populistă, pentru că nu are o bază pe care să o poți fundamenta nu numai față de Comisia Europeană, ci față de cât își permite România să cheltuie și orice valoare mai mică, evident, va aduce nemulțumiri considerabile.
Moderator: Scad salariile?
Dragoș Pîslaru: Pot reconfirma teza inițială, toate salariile au acel sistem de protecție, de suma tranzitorie, niciun venit salarial nu va scădea. Este un lucru pe care vi-l pot reconfirma și pe această variantă de ultim proiect pe care o transmitem. Este foarte important de înțeles că în continuare, peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri, nu extraordinare, dar vor fi creșteri și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial.