Aproape 19 milioane de lei ar urma să fie cheltuiți în primul an de cursuri de educație parentală realizate la nivel local, iar suma urmează să se dubleze la 37,5 milioane de lei în anii următori, până în 2030, când ar urma să se dubleze și numărul de părinți care participă la astfel de cursuri, potrivit estimărilor prezentate în proiectul Strategiei Naționale de Educație Parentală, lansat în dezbatere publică miercuri.
- Calculele propuse în acest document sunt însă neclare, cheltuielile pentru întreaga perioadă de cursuri, până în 2030, fiind considerabil mai mari decât suma cheltuielilor anuale. În același timp, nu este clarificată baza de calcul, în condițiile în care aceste cursuri ar urma să fie introduse abia în faza a doua a strategiei, după ce vor fi decise elemente esențiale pentru desfășurarea acestor cursuri, precum planul de acțiuni și elaborarea curriculumului.
La capitolul “Implicații Bugetare”, proiectul face referire la “scenarii” propuse de UNICEF, “care implică cheltuieli bugetare”. Documentul notează că “trebuie să se menționeze activitățile care pot fi implementate cu ajutorul resurselor existente”, dar nu sunt menționate resursele folosite în vederea cheltuielilor prezentate.
Ce fel de cheltuieli prevede “cu un anumit grad de detaliere” proiectul de Strategie:
Pentru formarea rețelei naționale de formatori în educație parentală, la nivel județean și al sectoarelor municipiului București – adică persoanele care urmează să formeze educatori parentali la nivel local – sunt prevăzute costuri totale de 260.756 de lei.
- Acești bani ar urma să fie folosiți pentru instruirea a 188 de formatori (4 per unitate administrativă), la un cost de 1.387 de lei/formator.
Pentru formarea rețelei de educatori parentali la nivel de județ/sector din București, sunt prevăzuți 9.348.754 de lei.
- Cu acești bani ar urma să fie susținută instruirea a 7.108 educatori parentali, cu un cost de aproximativ 1.315 lei/educator parental. De notat că strategia prevede formarea a 100 de educatori parentali la nivel de unitate administrativă (județe+sectoare), ceea ce ar însemna un număr considerabil mai mic de educatori decât totalul de 7.108 declarat, anume 4.700.
Cheltuielile pentru cursurile de educație a părinților
Proiectul de Strategie prevede un total al costurilor asociate părinților participanți la cursurile de educație parentală, în primul an, de 18.750.000 de lei. Suma ar urma să acopere costurile pentru 150.000 de părinți.
În anii următori, se dublează ținta pentru numărul de părinți care urmează să ia parte la astfel de cursuri (300.000 pe an), deci se dublează și suma, la 37.500.000 de lei. Costul per părinte este evaluat la 125 de lei.
- În total, pentru toți anii, se estimează că pentru toți părinții participanți costurile se vor ridica la 281.250.000 de lei.
Nu este limpede, însă, care este primul an în care vor fi derulate astfel de cursuri. Conform etapelor de punere în aplicare a strategiei, în prima etapă (până în 2024) ar urma să existe doar programe-pilot, iar primele programe extinse ar începe în perioada 2024-2025, în etapa a 2-a. Ele urmează să devină sistematice la nivel național din etapa a 3-a, prevăzută pentru perioada 2025-2030.
Dacă primul an de cursuri ar fi 2024, ar însemna șase ani de cursuri în care ar urma să ia parte circa 300.000 de părinți anual. Aceasta ar însemna, pentru perioada 2024-2030, un total de 243.750.000 de lei, sumă considerabil mai mică decât cele 280 de milioane propuse de strategie.
Același document prevede și o serie de costuri “pentru management, monitorizare și evaluare”, asociate serviciilor de educație parentală, astfel:
- Cheltuieli anuale de management, monitorizare și evaluare – 5.144.299 lei
- Facilitatori pentru supervizare – 1.003.934 lei
- Total (pentru 7.108 unități) – 6.148.233 lei
Ministerul Educației a lansat, miercuri seară, în consultare publică Strategia Națională „Părinți educați, copii fericiți”, Documentul prevede că 8 din 10 părinți sau reprezentanți legali ar urma să participe la programe de educație parentală până în anul 2030, pe durata aceste strategii. În 2018 lansarea unei strategii similare s-a lăsat cu scandal, documentul fiind retras după ce părinții și o parte a societății civile, plus cultele au criticat abordările ca fiind progresiste și că ar introduce educația de gen în școală.
Strategia propune o serie de acțiuni cu implicarea mai multor ministere, autorități centrale și locale și organizații neguvernamentale, care vizează crearea unui cadru unitar pentru educația parentală în România, care să înlocuiască inițiativele și măsurile răzlețe introduse în ultimele două decenii, se arată în document.
Citește și:
BREAKING Strategia de educație parentală, lansată în dezbatere de Ministerul Educației la 4 ani de la scandalul care a dus la retragerea unui document similar / Actul prevede că până în 2030 peste 2,2 milioane de „părinți participă la cursuri de educație parentală în momentul în care copilul intră într-un nou ciclu de învățământ”
Ministrul Educației, despre cursurile de educație parentală la începutul grădiniței, al clasei pregătitoare, al gimnaziului și al liceului: Ne dorim mai mult decât simple “ședințe cu părinții”. Ne dorim întâlniri suport / Avem deja 200 de formatori
Photo © Elnur – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.