Ce face meseria de profesor atractivă? Andreas Schleicher, OCDE: Creșterea salariilor, clasele mai mici și alte rețete simple nu funcționează

Foto: © Simon Kadula | Dreamstime.com

„Rețetele simple precum creșterea salariilor, reducerea mărimii claselor sau a numărului de ore predate nu funcționează”, pentru a face să crească atractivitatea muncii de profesor, apreciază, într-un articol publicat pe portalul educațional german Deutsches-schulportal.de, Andreas Schleicher, directorul Departamentului pentru Educație al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). El analizează posibilele măsuri care să crească aprecierea față de această profesie pornind de la cazul Germaniei, unde, notează specialistul, prea puțini tineri sunt interesați să studieze pentru a deveni profesori și există un deficit de cadre didactice. Cum se poate schimba acest lucru, cum poate această profesie să devină din nou mai atractivă?

“Relațiile pedagogice bune, lucrul în echipă, libertatea creativă și responsabilitatea personală sunt mult mai importante”, potrivit lui Andreas Schleicher, unul dintre cei mai reputați experți internaționali în educație.

El face o comparație între sistemul educațional din Germania și alte sisteme de educație internaționale, pentru a sublinia ce ar putea învăța Germania de la alte țări pentru a face din nou atractivă cariera de profesor.

Referitor la salarii, Andreas Schleicher spune că „doar Luxemburgul își plătește profesorii mai bine decât Germania. Profesorii finlandezi câștigă puțin mai mult de jumătate decât cei germani. În ciuda acestui fapt, în Finlanda există șapte candidați pentru fiecare post didactic, în timp ce în Germania exista un deficit de profesori. Raportul numeric al elevilor de școală elementară per profesor nu diferă foarte mult între cele două țări. Dacă nu banii și mărimea claselor, ce anume face ca profesia de profesor să fie atractivă?

Așteptările de la profesori sunt mari și în creștere. Ne așteptăm ca ei să fie experți în ceea ce predau, cui predau și cum învață elevii. Ne așteptăm să fie pasionați și plini de compasiune; să însoțească individual elevii cu nevoi și limbi diferite, provenind din medii diferite ca mentori și să promoveze toleranța și coeziunea socială”.

Profesorii ca modele de urmat pentru învățarea pe tot parcursul vieții

„Elevii sunt motivați să învețe pe tot parcursul vieții doar atunci când își percep profesorii ca niște cursanți activi, pe tot parcursul vieții, dispuși să-și lărgească propriile orizonturi. 

Dar ne așteptăm la mai mult decât spune fișa postului. Majoritatea oamenilor de succes au avut cel puțin un profesor în timpul anilor de școală care a făcut o diferență semnificativă în viața lor – pentru că a fost un model, îi păsa cu adevărat de bunăstarea și viitorul elevilor săi și le oferea sprijin emoțional atunci când aveau nevoie”, spune Andreas Schleicher. 

Soluția este „crearea unui mediu organizațional de lucru și a unei culturi organizaționale în care aceste calități să prospere, pentru a ne asigura că toți elevii au succes și că profesia de profesor este atractivă”.

Libertatea creativă face profesia atractivă

Rețetele simple precum creșterea salariilor, reducerea mărimii claselor sau reducerea volumului de muncă nu funcționează. Dimensiunile claselor din Germania se încadrează în media OCDE, volumul orar de muncă este ușor sub media OCDE. În multe locuri se spune că sarcinile care nu au legătură cu predarea ar trebui externalizate către alți furnizori de servicii, astfel încât profesorii să se poată concentra pe deplin asupra lecțiilor. Acest lucru pare eficient la început, dar în Finlanda profesorii petrec o treime din timp cu elevii în afara sălii de clasă, deseori se ocupă de probleme sociale acolo. În Japonia, elevii și profesorii lor fac curățenie în școală la sfârșitul zilei, deoarece este casa lor comună de care sunt responsabili împreună”, spune Andreas Schleicher.

Modelele de instruire care necesită o abordare prescriptivă produc rareori profesori creativi

„Dacă întrebați profesorii care sunt mulțumiți de munca lor ce este cel mai important pentru ei și cu ce petrec mult timp, cele mai frecvente răspunsuri se referă la calitatea relațiilor de muncă, lucrul în echipă, inclusiv participarea la lecții de mentorat și dezvoltare profesională comună, precum și libertatea creativă și responsabilitatea personală, susține Andreas Schleicher.

Persoanele care sunt instruite doar să reîncălzească hamburgeri prăjiți nu vor deveni bucătari de top. În schimb, predarea productivă are loc atunci când profesorii își asumă responsabilitatea pentru clasele lor și când elevii se simt responsabili pentru învățarea lor. Deci, soluția este consolidarea simultană a încrederii, transparenței, autonomiei profesionale și a culturii colaborative a profesiei”, adaugă Andreas Schleicher. 

Schleicher: În Olanda, cele mai multe decizii se iau la nivelul școlilor. Implicați mai mult profesorii în dezvoltarea curriculumului

„În Olanda, 90% dintre decizii sunt luate la nivel local, în școli și săli de clasă; în Germania, procentul este de doar 17%. În urmă cu câțiva ani, am examinat modul în care Ministerul olandez al Educației a dezvoltat standarde profesionale împreună cu profesorii. Inițial, a existat îngrijorarea că standardele profesionale ar putea scădea, dacă această sarcină ar fi lăsată în sarcina profesorilor. Cu toate acestea, s-a întâmplat exact opusul. Probabil că niciun guvern din Olanda nu ar fi fost vreodată în măsură să stabilească standarde atât de înalte pentru profesie precum cele care au fost concepute de profesori. În cele din urmă, profesorii, ca și alți profesioniști, au un interes în protejarea standardelor și a reputației profesiei lor”, spune Andreas Schleicher.

„Implementarea în practica didactică a unui curriculum definit de stat durează de obicei mai mult de zece ani, deoarece este nevoie de timp pentru a transmite obiectivele și metodele la diferitele niveluri ale sistemului de învățământ și pentru a le integra în formarea profesorilor. Cu toate acestea, atunci când conținutul și metodele de învățare se schimbă rapid, acest proces lent de implementare mărește decalajul dintre ceea ce ar trebui să învețe elevii și conținutul și metodele predate de profesori”, adaugă Andreas Schleicher.

Pentru profesori, zero la sută autonomie școlară înseamnă sută la sută izolare în clasă

Singura modalitate de a scurta acest interval de timp este de a profesionaliza predarea, în așa fel încât profesorii nu numai să primească curriculumul ca produs final, ci să aibă și un rol cheie în dezvoltarea acestuia. Este exact ceea ce lipsește în Germania. În plus, în viitor, conținutul de predare va fi din ce în ce mai puțin nucleul și tot mai mult contextul unei bune predări.

Creșterea autonomiei profesionale înseamnă și a pune sub semnul întrebării propriile practici. Nu este vorba despre faptul că profesorii ar trebui să își dezvolte propria abordare, ci despre adoptarea practicilor dezvoltate în comun la nivel de facultate – făcând din predare nu doar o artă, ci și o știință.

Pentru a găsi ce abordare pedagogică funcționează cel mai bine și în ce context este nevoie de timp, dar și investiții în cercetare și cultura organizațională din școli. Pentru a realiza acest lucru, formele birocratice și administrative de organizare și control ar trebui să fie înlocuite cu transparența profesională și munca în echipă. Când profesorilor li se oferă mai multă libertate profesională, dezvoltă abilitățile necesare pentru a cultiva creativitatea și abilitățile de gândire critică ale elevilor, care sunt esențiale pentru succesul în secolul 21 și care apar mai greu în medii de învățare foarte reglementate”, spune Andreas Schleicher.

Foto: © Simon Kadula | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Andreas Schleicher, OECD, despre școala din România: Așa cum o autoritate nu-i zice unui doctor cum să opereze, nici profesorului să nu-i zică modul cum să predea
Andreas Schleicher, OECD: În România, tratați profesorii de liceu mult mai bine decât pe educatori și pe învățători, deși este mult mai ușor să te descurci cu elevii de la liceu. Educația timpurie este mult mai valoroasă
Profesorii trebuie sprijiniți să colaboreze, pentru elevi, pentru ei înșiși și pentru a face față greutăților pandemiei – Raport OECD / România este spre coada clasamentului în privința schimburilor dintre profesorii de gimnaziu
Exit mobile version