Ce se întâmplă când un profesor are o suspiciune că un elev se droghează? Ligia Deca: Profesorul merge la conducerea școlii, care contactează familia, are loc o discuție, inclusiv cu consilierul școlar și se agreează măsuri

Foto: gov.ro

„Avem deja o procedură privind prevenția și adresarea consumului de substanțe interzise, cine, ce face, ce trebuie să facă directorul, profesorul, cum interacționează cu Direcția de protecție a copilului, cu Biroul de Siguranță școlară și, mai ales, cum se întorc informațiile”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, la TVR Info, pe 5 octombrie, întrebată ce se întâmplă când un profesor are o suspiciune că un elev se droghează. 

Ligia Deca a precizat că „nu întotdeauna informațiile reușeau să se întoarcă la școală pentru a se putea face un program integrat, un grup de sprijin multidisciplinar pentru familie și pentru copil. Pentru că multe cadre didactice au venit și ne-au spus bănuim, dar nu știm cum să mergem mai departe sau nu știm ce ar putea să facă școala, am încercat să clarificăm prin procedura.”

Testarea antidrog a elevilor nu se va face în școli, a susținut Ligia Deca: „Testarea este un act medical, ca atare, ea trebuie încadrată din punct de vedere al regulilor de testare de către specialiștii în sănătate publică. Ceea ce putem noi să facem prin școală este să educăm, să informăm și să ajutăm familiile, să colaborăm cu specialiștii în sănătate publică. 

În cazul prevenției consumului de substanțe interzise avem nevoie și de specialiști care să explice inclusiv impactul legal al consumului sau al distribuirii unor astfel de substanțe interzise”, a declarat Ligia Deca. 

Redăm dialogul despre testarea antidrog și prevenirea consumului antidrog prin disciplina Educație pentru sănătate:

Moderatoare: Cum vedeți testarea antidrog a elevilor în acest moment? 

Ligia Deca: Testarea este un act medical, ca atare, ea trebuie încadrată din punct de vedere al regulilor de testare de către specialiștii în sănătate publică. Ceea ce putem noi să facem prin școală este să educăm, să informăm și să ajutăm familiile, să colaborăm cu specialiștii în sănătate publică. 

De exemplu, a existat această discuție ca oamenii școlii, cadrele didactice să fie informate cu privire la simptomele consumului de de droguri, în ideea în care pot identifica elevii care pot avea astfel de probleme și cumva demara o discuție împreună cu familia, aceste lucruri sunt firești, sunt normale, dar cred că datoria școlii și a profesorilor este să educe, deci putem contribui la prevenție, putem informa, putem educa și putem stimula comportamentele de viață sănătoasă, dar nu ne putem substitui celor care au competențele pentru a face și pentru a derula acte medicale, cum este testarea. 

Moderatoare: Așadar, testarea în școli categoric nu se va întâmpla. 

Ligia Deca: Avem o discuție în grupul tehnic, s-a elaborat un grup tehnic în acel în cadrul acestui parteneriat între instituții. așteptăm și noi rezultatele din primele discuții, însă înțelegem că testarea presupune niște rigori, de siguranță, de personal calificat și trebuie să vedem care este cel mai potrivit loc pentru a face acest lucru. 

Moderatoare: Dumneavoastră veți înainta niște propuneri în acest sens? 

Ligia Deca: Cele de testare nu țin de noi, dar cele care țin de rolul școlilor, sigur că da. Avem deja, de exemplu, o procedură pe care am aprobat-o prin ordin de ministru, privind prevenirea violenței în școli. Acolo avem un capitol destinat prevenției și adresării consumului de substanțe interzise, cine, ce face, ce trebuie să facă directorul, ce trebuie să facă profesorul, cum interacționează cu Direcția de protecție a copilului, cum interacționează cu Biroul de Siguranță școlară și mai ales cum se întorc informațiile. 

De multe ori, în cazurile grave, fie de violență, fie de consum de droguri, sunt sesizate alte instituții, poliția, protecția copilului, specialiști în medicină. Nu întotdeauna informațiile reușeau să se întoarcă la școală pentru a se putea face un program integrat, un grup de sprijin multidisciplinar pentru familie și pentru copil. 

Asta am încercat să reglăm prin această procedură pe care am transmis-o deja grupului tehnic, tocmai pentru a facilita o integrare a ceea ce are fiecare instituție în parte. Fiecare instituție are proceduri pentru a adresa problemele acestea, doar că noi trebuie să le punem împreună, în așa fel încât familiei să-i fie foarte ușor să identifice ajutorul de care are nevoie. 

Moderatoare: Un profesor are o suspiciune la clasă că un elev se droghează. Ce se întâmplă mai departe?

Ligia Deca: El are un proces în care merge la conducerea școlii, conducerea școlii în momentul acela contactează familia, are loc o discuție împreună, inclusiv cu consilierul școlar și se agreează eventual alte măsuri, pentru că știm cu toții, pentru minori este vorba despre nevoia aceasta de acord parental. 

În cazul în care situația este gravă, adică apare un incident grav, atunci sigur că da, se sesizează alte instituții, este precizat foarte clar când se cheamă poliția, când se sună la 112, când se sună la Protecția Copilului. Deci, la asta ne referim, pentru că multe cadre didactice au venit și ne-au spus bănuim, dar nu știm cum să mergem mai departe sau nu știm ce ar putea să facă școala. Asta am încercat să clarificăm prin procedura.

Moderatoare: Să zicem că până la urmă copilul respectiv este testat, se dovedește că așa este profesorul, dirigintele respectiv nu ar trebui să știe că are un astfel copil în clasă? Poate este necesară o anumită atitudine. 

Ligia Deca: Aici trebuie să avem un pic grijă și la confidențialitate și la evitarea stigmatizării, pentru că din păcate avem fenomenul bullying-ului în școli și nu ne dorim ca prin eventuale acțiuni de testare să creștem amploarea acestui fenomen. 

Cred că în momentul în care este agreat un plan de acțiune care implică anumiți oameni din școală, precum consilierul, poate dirigintele, medici, alte tipuri de specialiști, atunci toți cei care au un rol în acest plan vor afla și vor ști ce trebuie să facă. E foarte important să reușim să colaborăm, cei care avem atribuții diferite, în așa fel încât în centru să fie protecția și reabilitarea, în cazul în care se ajunge la consum, a elevilor. 

Moderatoare: Când credeți că ar putea fi posibil să existe un asemenea plan? 

Ligia Deca: În cel mai scurt timp. Noi am transmis ceea ce avem deja, așteptăm să primim feedback sau să se primească în cadrul grupului tehnic feedback din partea altor instituții și să creioneze niște soluții legale pe zona de justiție sau de afaceri interne. Deja s-au identificat niște soluții, ne vom clarifica și pe această zonă. 

Moderatoare: Educația pentru sănătate este o materie care nu pare să fi trezit interesul. În noul context, apropo și de droguri, cred că ar trebui să fie mai importantă, nu? 

Ligia Deca: O avem cuprinsă în planurile-cadru, ca opțional. Avem aproape 10 ani de când ea funcționează ca atare. Din păcate, prea puține școli reușesc să o introducă în oferta reală a școlii pentru opționale. Unul dintre motivele ridicate este cel legat de absența specialiștilor care să o poată preda.

În cazul prevenției consumului de substanțe interzise avem nevoie și de specialiști care să explice inclusiv impactul legal al consumului sau al distribuirii unor astfel de substanțe interzise. E foarte important ca elevii să știe ce pot păți dacă din punct de vedere legal al legislației în vigoare, dacă se angajează în astfel de comportamente nedorite, așa cum avem nevoie, sigur că da, și de specialiști care să ajute în recuperarea copilului din situația de dependență, dacă a ajuns deja acolo. 

Moderatoare: Și când credeți că vom avea acești specialiști? 

Ligia Deca: Discuțiile noastre cu Ministerul Sănătății deja au demarat, programa deja există, poate că trebuie actualizată un pic, având în vedere și ultimele discuții și planul național comun de acțiune pentru siguranță școlară, cel inițial de Ministerul Afacerilor Interne. 

Noi suntem în plin proces de reformă curriculară. Vom avea noi planuri cadru pentru liceu la începutul anului viitor, care va urma elaborarea programelor și vom putea să demarăm pe noi baze. Pentru învățământul liceal ne propunem să refacem, să revizuim puțin cadrul curricular și pentru învățământul primar și gimnazial, în funcție de cum s-a derulat până acum și în acel moment când facem reforma curriculară, putem introduce și disciplinat. 

Pentru mine, însă, este foarte important să avem specialiștii care să o poată preda în mod profesionist, pentru că orice disciplină care nu are o zonă de competență didactică pentru predare generează reacții. 

Citește și:
OFICIAL Sancțiuni pentru profesori și directori, grupurile antibullying din școli se desființează și apar comisii – prevederi din procedura privind violența școlară / Documente utile pentru identificarea, raportarea și monitorizarea unui caz
Ligia Deca: Sub 10% dintre elevii din România fac opționalul Educație pentru sănătate. Un motiv invocat de școli e că nu sunt specialiști care să poată să predea această disciplină
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila: Avem la dispoziţie un an să pregătim profesori pentru a preda „Educaţia pentru sănătate” / De 21 de ani a rămas facultativ şi doar 5% dintre părinţi îşi trimit copiii la acest opțional
Exit mobile version