Cei mai mulți elevi cu CES din Bistrița-Năsăud sunt în școlile de masă și provin din mediul rural / Directoarea CJRAE avertizează asupra deficitului de specialiști și cere suplimentarea numărului de norme

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Peste 2.600 de copii școlarizați în Bistrița-Năsăud sunt cu cerințe educaționale speciale (CES), aproximativ 70% dintre ei sunt în învățământul de masă și 70% provin din mediul rural, potrivit datelor transmise Agerpres de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE). În timp ce numărul elevilor cu CES este în creștere, conducerea CJRAE atrage atenția asupra nevoii de suplimentare a personalului specializat. La nivelul județului există 39 de norme de profesori itineranți și de sprijin, dintre care 25 sunt la CJRAE, iar celelalte aparțin centrelor școlare de educație incluzivă. În plus, ar mai fi nevoie de 25 de profesori logopezi și de încă 43 de norme de consilieri școlari, potrivit necesarului indicat de instituție, potrivit datelor transmise Agerpres. 

UPDATE 26 august: După publicarea inițială a articolului, directoarea CJRAE Bistrița-Năsăud, Anca Toader, a transmis Edupedu.ro o clarificare privind cele 39 de norme de profesori itineranți și de sprijin menționate în informațiile furnizate Agerpres. Cele 25 de norme reprezintă normele angajaților CJRAE, iar celelalte aparțin centrelor școlare de educație incluzivă. Diferența dintre 39 și 25 nu reprezintă, așadar, posturi vacante. Articolul și titlul au fost corectate pentru a reflecta această precizare.

Directoarea CJRAE, Anca Toader, spune că identificarea mai multor copii cu CES este legată inclusiv de faptul că părinții acceptă mai ușor dificultățile copiilor și caută forme de sprijin.

Peste 2.600 de elevi din Bistrița-Năsăud, reprezentând aproximativ 5,2% din populația școlară a județului, sunt cu cerințe educaționale speciale.

Numărul este cu 7% mai mare decât în anul școlar 2024-2025 și cu aproape 13% peste cel din 2023-2024, conform datelor CJRAE Bistrița-Năsăud transmise Agerpres.

O caracteristică importantă a distribuției acestor copii este că aproximativ 70% dintre elevii cu CES învață în învățământul de masă, în timp ce restul sunt cuprinși în învățământul special. În același timp, circa 70% dintre elevii cu CES provin din mediul rural.

Trei sferturi dintre copiii cu CES sunt înscriși în învățământul primar și gimnazial. La nivel liceal, ponderea este de 4,3%, iar în învățământul profesional, de 11,3%.

Directoarea CJRAE: Există o deschidere mai mare a părinților pentru a accepta dificultățile copiilor

Directoarea CJRAE Bistrița-Năsăud, Anca Toader, spune că există mai multe posibile explicații pentru creșterea numărului de copii cu certificate CES. Una dintre acestea este o mai bună conștientizare din partea părinților și disponibilitatea lor de a solicita sprijin pentru copii.

„Ipotezele noastre sunt următoarele: în primul rând, crește nivelul problemelor cu care se confruntă copiii la modul general, și atunci acest lucru se reflectă și în solicitările acestea pentru certificate de CES. Apoi, există o deschidere mai mare a părinților, în ultima vreme, pentru a accepta faptul că un copil se confruntă cu dificultăți și, prin acest certificat, el poate primi sprijin”, a declarat Anca Toader pentru Agerpres.

Directoarea CJRAE atrage atenția în special asupra situației copiilor din mediul rural, unde alternativele de sprijin din afara sistemului public sunt mai puține.

„Nu mai zic că în mediul rural, nefiind asociații, ONG-uri, fundații, cabinete private de psihologie, poate că să ai un certificat CES este printre puținele forme de sprijin pe care le poți obține.

Și nu doar asta: este și acel sprijin financiar pe care îl primesc familiile copiilor cu CES, sunt locuri speciale la liceu pentru elevii cu CES, sunt niște adaptări de care ei beneficiază la examenele naționale.”

Câte un consilier în fiecare școală a contribuit la identificarea mai multor cazuri, spune directoarea CJRAE

Anca Toader indică drept o altă posibilă explicație pentru creșterea numărului de certificate faptul că, începând cu anul școlar 2024-2025, fiecare școală din județ a fost arondată unui consilier școlar.

„O altă cauză a creșterii, cred, este că noi, din anul școlar 2024-2025, avem câte un consilier în fiecare școală din județ (…) și asta ajută mai bine la identificarea cazurilor”, a declarat directoarea CJRAE.

Asta nu înseamnă însă că fiecare unitate de învățământ are propriul consilier cu normă întreagă. Datele CJRAE arată că unii consilieri au norma repartizată la două sau chiar patru școli.

CJRAE cere suplimentarea numărului de profesori itineranți și de sprijin

În paralel cu creșterea numărului de elevi cu CES, conducerea CJRAE semnalează nevoia suplimentării personalului specializat care asigură asistența educațională.

La nivelul județului Bistrița-Năsăud există 39 de norme de profesori itineranți și de sprijin. Dintre acestea, 25 sunt normele angajaților CJRAE Bistrița-Năsăud, iar celelalte aparțin centrelor școlare de educație incluzivă, a precizat directoarea instituției, Anca Toader, într-o clarificare transmisă Edupedu.ro după publicarea inițială a articolului.

Cele 25 de norme ale CJRAE nu reprezintă, prin urmare, numărul posturilor ocupate dintr-un total de 39 de posturi existente în județ, iar diferența de 14 norme nu reprezintă posturi vacante. Problema semnalată de CJRAE este necesitatea suplimentării numărului de norme la nivel județean, în raport cu nevoile elevilor.

Profesorii itineranți și de sprijin au un rol important mai ales în contextul în care aproximativ 70% dintre elevii cu CES din județ sunt integrați în învățământul de masă.

Ar mai fi nevoie de 25 de profesori logopezi și de 43 de norme de consilieri școlari

În prezent există 16 norme de profesori logopezi, dintre care 11 sunt în mediul urban. Potrivit necesarului indicat de CJRAE, numărul ar trebui suplimentat cu încă 25 de norme.

Datele sunt relevante și în raport cu distribuția elevilor cu CES, în condițiile în care aproximativ 70% dintre aceștia provin din mediul rural.

Și în cazul consilierilor școlari există o diferență considerabilă între numărul posturilor ocupate și necesarul estimat de CJRAE.

În județ sunt ocupate 56 de posturi de consilieri școlari, în timp ce, potrivit CJRAE, necesarul este de 99 de norme. Asta înseamnă că ar mai fi nevoie de 43 de norme de consilieri școlari.

Mai mult, unii dintre cei 56 de consilieri existenți își împart norma între două sau chiar patru unități de învățământ.

Directoarea CJRAE avertizează și asupra lipsei spațiilor pentru consilierea elevilor: „O problemă instituțională reală, nu doar logistică”

Deficitul de resurse nu privește numai personalul. Numărul spațiilor destinate exclusiv consilierii școlare este, de asemenea, sub necesar, potrivit CJRAE.

Anca Toader avertizează că lipsa cabinetelor adecvate afectează inclusiv confidențialitatea de care elevii trebuie să beneficieze atunci când primesc consiliere:

„O problemă instituțională reală, nu doar logistică: activitatea de consiliere presupune, prin natura ei, gestionarea de date cu caracter confidențial (evaluări psihopedagogice, situații individuale ale elevilor), iar absența unui spațiu dedicat afectează direct posibilitatea de a asigura condițiile minime de confidențialitate impuse de specificul acestui tip de intervenție”, potrivit directoarei CJRAE Bistrița-Năsăud.

Citește și:
Ministerul Educației pregătește pilotarea nivelurilor de sprijin pentru elevii cu CES și formarea a peste 18.000 de profesori și specialiști, din noiembrie 2026 / Patru universități vor fi selectate ca partenere – criterii și documente

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version