Tot mai multe specii de plante specifice zonelor alpine dispar de pe vârfurile munților din Europa, pe fondul creșterii temperaturilor, conform un studiu publicat în revista Science, la care au contribuit și doi cercetători din România, anunță Universitatea Babeș-Bolyai, într-un comunicat de presă.
Cercetarea a fost realizată de un consorțiu european la care au contribuit prof. dr. Mihai Pușcaș, de la Universitatea Babeș-Bolyai (Grădina Botanică „Alexandru Borza” și Facultatea de Biologie și Geologie), și CS II dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca, se precizează în comunicat.
Studiul se bazează pe monitorizarea a 896 de suprafețe permanente de vegetație de pe 62 de vârfuri din 16 regiuni montane europene, inclusiv din Carpați, investigate de patru ori între 2001 și 2022 în cadrul rețelei internaționale GLORIA.
Încălzirea climatică a permis plantelor de la altitudini mai joase să urce și să colonizeze vârfurile montane, ceea ce a dus la creșterea numărului total de specii. În același timp însă, speciile adaptate la condițiile reci ale marilor altitudini sunt tot mai frecvent pierdute din comunitățile vegetale. Rata disparițiilor locale a crescut, iar pierderile au fost mai mari pe vârfurile care au cunoscut o încălzire mai puternică.
Datele colectate în Carpați contribuie la această imagine de ansamblu și arată importanța monitorizării acelorași comunități de plante pe perioade lungi de timp.
„Faptul că găsim mai multe specii pe vârfurile montane poate părea, la prima vedere, un semn pozitiv. În realitate, în spatele acestei creșteri are loc o schimbare mai complexă a vegetației: plantele de la altitudini mai joase urcă, în timp ce unele dintre speciile alpine caracteristice intră în declin. Monitorizările pe termen lung din Munții Rodnei ne permit să surprindem aceste procese și să înțelegem ce pot însemna ele pentru viitorul biodiversității montane”, explică prof. dr. Mihai Pușcaș, coordonatorul grupului de cercetare din Carpații de Sud-Est.
Studiul arată și că disparițiile locale sunt adesea precedate de perioade mai lungi de declin al populațiilor. Pentru că, în general, plantele alpine sunt perene (trăiesc foarte mulți ani) și rezistente la stres, dispariția lor poate avea loc la mult timp după debutul schimbărilor de mediu. Accelerarea pierderilor observată în prezent ar putea reprezenta astfel manifestarea unei „datorii de extincție” acumulate în ultimele decenii.
Rezultatele arată că simpla creștere a numărului de specii nu înseamnă neapărat un semnal bun în evaluarea biodiversității: noile colonizări pot masca pierderea tocmai a plantelor care definesc ecosistemele alpine.
„Am fost întrebat în repetate rânduri la ce ne raportăm dacă rankingurile nu mai sunt suficiente sau relevante pentru a reflecta nivelul și poziționarea unei universități. Cred că publicațiile în reviste științifice de prestigiu, cu standarde foarte exigente de selecție, alături de granturile câștigate în competiții academice de nivel înalt, sunt repere importante la care UBB se va raporta tot mai mult în viitor. Îl felicit pe colegul nostru, profesorul Mihai Pușcaș, și mă bucur că președintele comisiei de specialitate din Senatul UBB are asemenea realizări”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David.
Articolul complet poate fi consultat accesând linkul: https://www.science.org/doi/10.1126/science.aed2974 – Wessely J. et al. 2026. Rising plant extinction rates on European mountain summits. Science, 393, 1021. DOI: 10.1126/science.aed2974.