Tot mai multe specii de plante specifice zonelor alpine dispar de pe vârfurile munților din Europa, pe fondul creșterii temperaturilor, conform un studiu publicat în revista Science, la care au contribuit și doi cercetători din România, anunță Universitatea Babeș-Bolyai, într-un comunicat de presă.
Cercetarea a fost realizată de un consorțiu european la care au contribuit prof. dr. Mihai Pușcaș, de la Universitatea Babeș-Bolyai (Grădina Botanică „Alexandru Borza” și Facultatea de Biologie și Geologie), și CS II dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca, se precizează în comunicat.
Studiul se bazează pe monitorizarea a 896 de suprafețe permanente de vegetație de pe 62 de vârfuri din 16 regiuni montane europene, inclusiv din Carpați, investigate de patru ori între 2001 și 2022 în cadrul rețelei internaționale GLORIA.
Încălzirea climatică a permis plantelor de la altitudini mai joase să urce și să colonizeze vârfurile montane, ceea ce a dus la creșterea numărului total de specii. În același timp însă, speciile adaptate la condițiile reci ale marilor altitudini sunt tot mai frecvent pierdute din comunitățile vegetale. Rata disparițiilor locale a crescut, iar pierderile au fost mai mari pe vârfurile care au cunoscut o încălzire mai puternică.
Datele colectate în Carpați contribuie la această imagine de ansamblu și arată importanța monitorizării acelorași comunități de plante pe perioade lungi de timp.
„Faptul că găsim mai multe specii pe vârfurile montane poate părea, la prima vedere, un semn pozitiv. În realitate, în spatele acestei creșteri are loc o schimbare mai complexă a vegetației: plantele de la altitudini mai joase urcă, în timp ce unele dintre speciile alpine caracteristice intră în declin. Monitorizările pe termen lung din Munții Rodnei ne permit să surprindem aceste procese și să înțelegem ce pot însemna ele pentru viitorul biodiversității montane”, explică prof. dr. Mihai Pușcaș, coordonatorul grupului de cercetare din Carpații de Sud-Est.
Studiul arată și că disparițiile locale sunt adesea precedate de perioade mai lungi de declin al populațiilor. Pentru că, în general, plantele alpine sunt perene (trăiesc foarte mulți ani) și rezistente la stres, dispariția lor poate avea loc la mult timp după debutul schimbărilor de mediu. Accelerarea pierderilor observată în prezent ar putea reprezenta astfel manifestarea unei „datorii de extincție” acumulate în ultimele decenii.
Rezultatele arată că simpla creștere a numărului de specii nu înseamnă neapărat un semnal bun în evaluarea biodiversității: noile colonizări pot masca pierderea tocmai a plantelor care definesc ecosistemele alpine.
„Am fost întrebat în repetate rânduri la ce ne raportăm dacă rankingurile nu mai sunt suficiente sau relevante pentru a reflecta nivelul și poziționarea unei universități. Cred că publicațiile în reviste științifice de prestigiu, cu standarde foarte exigente de selecție, alături de granturile câștigate în competiții academice de nivel înalt, sunt repere importante la care UBB se va raporta tot mai mult în viitor. Îl felicit pe colegul nostru, profesorul Mihai Pușcaș, și mă bucur că președintele comisiei de specialitate din Senatul UBB are asemenea realizări”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David.
Articolul complet poate fi consultat accesând linkul: https://www.science.org/doi/10.1126/science.aed2974 – Wessely J. et al. 2026. Rising plant extinction rates on European mountain summits. Science, 393, 1021. DOI: 10.1126/science.aed2974.
7 comments
Un sincer bravo, profesorului Pușcaș! Faptul că ne reprezintă în echipe internaționale de prestigiu este meritoriu. Și-așa, în materie de floră și vegetație, suntem cam varză. Și chiar dac-ar fi al 40-lea autor al unui astfel de articol, tot este ceva.
Comparați, spre exemplificare, cu aceste două articole ale unor „botaniști” timișoreni:
https://doi.org/10.3390/plants15081194
https://doi.org/10.3390/plants14050717
În Plants (MDPI, of course).
Ăsta, mai ales „Exploring Dendroflora Diversity and Ecology in an Urban Arboretum from Western Romania: The Role of Plant Life-Form and Plant Family in Urban Woody Phytocoenosis” este de mare excepție. Nici primele variante de AI nu reușeau să halucineze așa de deplasat!
În celălalt (Woody Plant Life-Form Structure Reflects Major Ecological Gradients Within a Protected Temperate Ecosystem from Romania), este vorba de gradienți, dar în lucrare nu e niciun gradient!
În ambele lucrări, în Materials and methods, se ocolește delicat aspectul provenienței datelor (dar cine lucrează în branșă înțelege de ce). Iar Bibliografia ocolește exact lucrările relevante pentru cele două zone „studiate”.
Să te habilitezi cu un portofoliu de stand-up comedy și umor științific negru, să iei bani de la stat ca să-ți publici balivernele, să primești salariu de merit, asta da performanță!
Auctoarea tocmai s-a abilitat în domeniul Biologie, la Universitatea de Vest Timișoara! Vivat (impostores), crescat (Hirsch), floreat (faslistates) !!!
Absolut fals! cat se poate de fals! speciile migreaza iar schimbarile climatice sunt titlul dat in urma esecului neomarxismului din Europa si SUA de a da verdict de incalzire globala! deci exista intr-adevar specii de plante care se numesc ~useriste~ si care nu au avut acel noroc de a purta creier si care migreaza in functie de ce zice stapanul soros!
Femeie, în anii 90 am avut ierni cu munți de zăpadă, vreme de 4 luni, cu temperaturi de minus 30 de grade. Acum doi ani, am avut temperaturi de 14 grade în decembrie-ianuarie și niciun gram de zăpadă. Anul ăsta a nins puțin, dar nicio temperatură n-a coborât sub minus 5.
Acum 40 de ani aveam 4 anotimpuri clar definite, acum avem o vară lungă și o iarnă uscată. Vara trecută am avut trei săptămâni la rând cu temperaturi de 39 de grade oficial (erau mai multe simțite), vara asta am avut 5 episoade de caniculă (nici acum n-am terminat cu ele).
Nu mă crede pe mine, crede-i pe cei de la NASA, care nu și-au dat cu părerea, au măsurat efectiv temperaturile pe glob. Dacă nici asta nu te informează, e din cauză că alegi să rămâi neinformată. Treaba ta.
https://assets.science.nasa.gov/content/dam/science/esd/explainers/global-temperature/GISTEMP_Map2025_HD_smoothed.mp4
Nu se pune problema confruntarilor de link-uri! Lucrez de 27 de ani la Administra’ia Nationala de Meteorologie! Am avut indicatii politice de fiecare data cand au aparut userei pe ecrane adica sa spunem ce este la moda incalzirea climatica! Cea mai calda zi din istorie a fost demult chiar si cea mai rece! nu este exclus ca anul asta sa fie o iarna deosebit de rece! Normal suntem in perioada interglaciara si temperaturile cresc lent cam 100 mii de ani! >Dacă ne referim la portofoliul specific pentru schimbări climatice, în structura guvernamentală a României această atribuție revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. USR a numit persoane cheie pe această zonă în cele două perioade în care a gestionat acest minister: [1] (https://mmediu.ro/despre-noi/conducere/)Elena Tudose ocupă funcția de secretar de stat pe fonduri europene, schimbări climatice și ape în Ministerul Mediului. Aceasta lucrează în echipa actuală condusă de ministra mediului, Diana Buzoianu (tot din partea USR). Elena Tudose este doctor în economie, specializată în management public, și are o experiență vastă în politici publice și economie circulară. [1] (https://usr.ro/oameni/elena-tudose), [2] (https://www.g4media.ro/elena-tudose-doctor-in-economie-cu-specializare-in-management-public-este-noul-secretar-de-stat-pe-fonduri-europene-schimbari-climatice-si-ape-la-ministerul-mediului.html), [3] (https://mmediu.ro/despre-noi/conducere/)Raul Pop a fost secretar de stat în Ministerul Mediului în perioada guvernării USR din 2021, fiind expertul pe probleme de mediu, gestionarea deșeurilor și sustenabilitate economică promovat de partid la acea vreme. [1] (https://usr.ro/oameni/raul-calin-pop)La nivel de agenții executive subordonate Ministerului Mediului, USR a mai numit în trecut conducerea la Garda Națională de Mediu (unde a fost numit Octavian Berceanu ca comisar general în 2021), o instituție extrem de vizibilă pe teme de poluare și mediu
Suntem în perioadă interglaciară și temperaturile cresc încet vreme de mii de ani, dar niciodată n-au crescut atât de repede într-un interval atât de scurt de timp ca de la începutul Revoluției Industriale până în prezent. Și procesul se accelerează.
Ce treabă are încălzirea globală – care e reală oricât te-ai chinui d-ta să o îngropi în teorii conspiraționiste – cu cine numește oamenii în ministerele românești?! Ați avut voi indicații politice să CE?! Să le spuneți celor de la NASA că fac măsurători greșite?!
Plimbă ursul de-aici.
Când erau numiți de alte partide, era mai cald sau mai rece afară și tendința era ca temperaturile globale medii să rămână constante sau să nu fluctueze prea mult?! Cei de la NASA, cu măsurătorile lor (care cred că-s ceva mai serioase decât ce măsoară cu mijloacele limitate ANM-ul nostru) nu sunt numiți de partide din România!
cind este o singura voce care glasuieste despe orice, tentatia este de a da crezare celor spuse.
in cazul de fata si asta se poate verifica, dincolo de adevar (un ‘Science’ e un ‘Science’), lucrurile stau cam asa:
– colaboratorii cu pricina fac parte dintr-un mai mare consortiu (Gloria), in care respectivii n-au nici un atribut organizational sau managerial, sau financiar; au norocul de a fi simpli membri (palmasi), un vagon legat la o locomotiva mult mai mare
-respectivii nu sint autori principali, sint 2 dintr-o selectie de > 40 co-autori, ideea n-a fost a lor, munca n-a fost a lor, articolul n-a fost scris de ei, banii n-au fost adusi de ei
-exista si alte mari asemenea consortii in RO, in care oameni din tara – de obicei doar cu numele acolo – publica ~ 20-30 art. extraordinare (Phys. Rev. Lett., etc.) in fiece luna, dar care sint roadele consortiului in care noi, repet, sintem oaspeti. Dar pt. ca finantarea este conditionata de astfel de inclusiuni si reziliente prea putin meritocratice (similar ca la Gloria de mai sus), aia, vrind-nevrind, iau sub aripa cite 3-4 personaje din tarile participante, sa dea bine la incluziune, sa-si ia banii
dincolo de marketing desantat dom’ David, ce este nou, asadar ? matale cam la fel procedezi, cu incluziunile in echipe straine, dar daca punem pe masa doar ce am creat noi, idei originale, autorat principal, se mai scade din optimismul afisat desantat.
astfel, recomand un capusor plecat, mai modest poate.