Bugetul Ministerului Educației va fi „cu 4 în față“, spune premierul Marcel Ciolacu. Acesta a declarat la un eveniment organizat de Antena3, luni, că în opinia sa „cred că ajungem cu execuția la sfârșitul anului în jur de 6%“ pentru toată componenta de Învățământ. Ciolacu a vorbit și despre salariile profesorilor – „vom veni cu salarii mai mari la profesori ca să atragem lume mult mai bine instruită pentru educația copiilor noștri“. Prim-ministrul nu a dat nicio cifră concretă și a vorbit doar în termeni generali despre ceea ce înseamnă bugetul pentru Ministerul Educației și pentru Învățământ în 2024.
Anunțul premierului vine în contextul în care au loc discuții pentru bugetul Educației pentru 2024. Recent, ministrul Finanțelor a anunțat o creștere de buget la 161% în 2024, față de alocarea pentru 2023. Sindicatele din Educație au anunțat și ele că au loc „definitivări“ ale grilei majorate pentru personalul din învățământ de la 1 ianuarie 2024.
Moderator: „2024 fiind însă an electoral, știți că marea temere este dacă nu cumva pentru a acoperi găurile bugetare și știm, sunt mult, tocmai de la investiții vor fi operate tăieri, tocmai acolo va fi sacrificiul, pentru că n-o să vă permiteți să nu plătiți pensii, salarii“.
Marcel Ciolacu: „O să menținem ritmul, o să prindem tot 7%, minimum 7% pe investiții din buget… Cu adevărat o să fie o componentă mai mare pe fonduri europene, pentru că efectiv n-aveai cum să ai proiecte mature pe PNRR decât pe infrastructura mare – acolo s-a mișcat Grindeanu foarte bine, pentru că nu se depuseseră proiectele și n-ai avut timp să le faci. În schimb, ele devin mature 2024-2025 și încep plățile efective. Mai avem și exercițiul financiar 2021, actual. Toate măsurile pe care le-am luat, unele discutate, comentate, noi am anunțat foarte clar că nu vor afecta oamenii de rând, au fost luate și ca să închidem exercițiul financiar trecut, fiindcă trebuia să venim cu cofinanțare de 15%. Ştim că exista și o cofinanțare fiindcă s-au scumpit materialele, a fiecărei autorități, a fiecărei companii care a fost angrenată în proiecte pe exercițiul financiar trecut. Vă spun cu modestie, să ştiţi“.
Moderator: Dacă ar fi să… Vă rog, scuze.
Marcel Ciolacu: „Eu îmi cer scuze. Ultimul exercițiu financiar l-am închis, mi se pare la 54% în plăți directe în anul respectiv. Vom închide peste 90%, prima oară în România, dar cu adevărat a trebuit – și multă lume a râs când am spus – a trebuit o Românie ordonată, fiindcă nu avem digitalizare. Aici este marea provocare. Eu, ca prim-ministru, n-am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun în timp real, pentru că nu am digitalizare, încă nu am digitalizare la ANAF, pentru că nu am digitalizare în sistemul de sănătate, nu pot vedea eficiența, nu pot vedea unde se risipesc bani în sistem – și aici sunt marile cheltuieli.
La educație există și se vede, e clar componenta de abandon școlar, vom veni cu masă caldă, cu burse, vom veni cu salarii mai mari la profesori ca să atragem lume mult mai bine instruită pentru educația copiilor noștri și investițiile majore din PNRR în toată infrastructura. Sunt costuri. Părerea mea, că vom depăși pentru prima oară, cu un buget direct, cu patru în față la educație şi cu cheltuielile indirecte în administrația locală. Eu cred că ajungem cu execuția la sfârșitul anului în jur de 6%, fiindcă aici este viitorul. Acest viitor, ca și în fotbal, ca și în sport, ca în orice, se va vedea peste cinci-zece ani, dar nu mai putem. Ne împing, deci aderarea la OCDE și PNRR-ul, reformele, ne împing să intrăm în această dinamică. Dacă o pierdem acum, România e un stat pierdut“.
Nu este clar ce înseamnă „cu patru în față“, dacă premierul s-a referit la 4% din PIB sau la un buget de peste 40 de miliarde de lei pentru Ministerul Educației. În 2023 bugetul pentru Educație a fost de 49,5 miliarde de lei, iar pentru Ministerul Educației de 32,5 miliarde de lei.
Chiar și cu o alocare de 79,7 miliarde de lei, cât a anunțat Boloș săptămâna trecută, Guvernul nu va aloca 15% din Bugetul general consolidat, finanțare pentru Educație, nici în 2024, deși legile Deca-Iohannis prevăd asta, conform unei analize Edupedu.ro „Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” vom avea 15% din Bugetul general consolidat, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca în urmă cu o lună.
Dacă alocarea ar fi de 161% față de anul trecut, bugetul alocart ar fi de 79,7 miliarde de lei pentru tot capitolul Învățământ, pentru anul 2024. Raportat la PIB-ul estimat pentru anul viitor de către Comisia Națională de Prognoză, de 1.746,7 miliarde de lei, bugetul alocat Educației ar reprezenta 4,6% din PIB (față de 3,2% din PIB în 2023), iar bugetul pentru Ministerul Educației ar reprezenta, în condițiile unei creșteri similare, aproximativ 3% din PIB (față de 2,1% în 2023). Prin raportare la cheltuielile Bugetului General Consolidat de anul acesta, cele pentru anul viitor fiind încă necunoscute, alocarea de 79,7 de miliarde ar înseamna circa 13% (față de prevederea legală din Legea 198/2023 și Legea 199/2023 care prevede 15% din BGC alocare anuală).
Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Legea 199 din 2023, a învățământului superior, prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Prevederea legală este obligatorie pentru Guvern în realizarea bugetului, dar cu toate acestea cabinetul Ciolacu se pregătește pentru încă o prorogare a articolelor respective, abia adoptate și asumate de toate partidele politice și de președintele Klaus Iohannis, la fel cum a fost prorogat timp de 11 ani articolul cu alocarea a 6% din PIB pentru Educație din Leega 1/2011.
Informații de context despre bugetul Educației
Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6 iunie că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.
Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.
Raportat la Produsul Intern Brut, procentul care a revenit Ministerului Educației, anul acesta, a fost de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.
Salarizarea profesorilor – negociată din nou, deși fusese negociată în perioada grevei
Discuțiile despre salariile majorate vin după ce oficialii care până de curând promiteau că își vor respecta promisiunile și actele legislative în vigoare, iar recent bat în retragere și își nuanțează declarațiile de la o zi la alta. Creșterea ar fi trebuit să fie de circa 50%, conform OUG 57/2023, dar o parte din sindicate dau o mână de ajutor: „Salariile din Educaţie vor creşte de anul viitor, dar procentul urmează să fie stabilit în urma negocierilor purtate cu partea guvernamentală: dacă e să ne gândim la grila per total, cea pe care noi am propus-o, ar trebui să obţinem o mărire de cel puţin 20% anul viitor”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, după întâlnirea de vineri, la Palatul Victoria, cu premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca.
În iunie, premierul Marcel Ciolacu le-a promis profesorilor public, când a preluat funcția de prim-ministru: “Ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest guvern va face dreptate dascălilor. Este nevoie de criterii de performanță”, spunea Ciolacu atunci.
Articol în curs de actualizare