Ministrul Finanțelor anunță o creștere de buget la 161% în 2024, în Educație, față de alocarea pentru 2023, după ce în urmă cu două săptămâni tot Boloș anunța un buget cu „aproape 57% mai mare“

2.249 de vizualizări
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Bugetul Educației ar urma să ajungă anul viitor la 79,7 miliarde de lei, potrivit declarațiilor de săptămâna aceasta făcute de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la briefingul de presă de după ședința de Guvern de joi. Oficialul a avansat astfel o altă proiecție pentru alocarea bugetară a Educației, o alocare de 161% față de cea din 2023, după ce în urmă cu două săptămâni, pe 7 noiembrie, tot Marcel Boloș anunța un buget cu 57% mai mare ca pentru anul acesta, lucru care ar fi însemnat 77,7 miliarde de lei.

Boloș a fost întrebat la Guvern despre deficitul bugetr din acest an și despre cheltuielile pe care bugetul Educației le va avea în special cu salarizarea profesorilor și a angajaților din învățământ. Acesta a vorbit despre o alocare de 161% față de cea pentru 2023 dar și despre un buget de 12 miliarde de lei pentru investiții. Ministrul a precizat că aici va fi inclusă și finanțarea din PNRR, finanțare care nu vine de la bugetul de stat, dar pe care guvernul actual o pune în prim-plan ca să acopere incapacitatea de a aloca bani pentru acest domeniu.

Redăm declarația oficialului:

Reporter: „Credeți că a fost o greșeală atunci când ați mărit salariile profesorilor, pentru că acum sunt și alte categorii profesionale care ies în stradă și toată lumea cere salarii mai mari?

Marcel Boloş: „Nu, n-a fost deloc o greșeală. Profesorii trebuie remunerați la nivelul corespunzător al activității pe care o desfășoară și al responsabilității pe care o au în educația tinerei generații. Sunt convins și mi-aș dori să avem resursele necesare pentru ca să fie salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Este investiția noastră în viitor. Educația înseamnă investiție în viitor și, pe măsură ce vom avea mai mulți bani la buget, suntem deschiși să alocăm cât mai multe resurse pentru acest mare serviciu public pe care îl are România. Oricum, bugetul educației pentru anul 2024 rămâne unul centrat pe investiții. Au cea mai mare componentă de investiții pentru ceea ce înseamnă educația, peste 12 miliarde de lei, și bugetul crește considerabil. Este cea mai mare creștere de buget, pe care o avem propusă pentru anul 2024, 161% față de alocarea pe care am avut-o față de 2023, dar, repet, este o alocare consistentă pentru investițiile care se derulează în educație din Planul Național de Redresare și Reziliență și politica de coeziune“.

Marți, pe 7 noiembrie, Marcel Boloș anunța că „bugetul pentru Educație planificat și agreat în coaliție din perspectiva componentei de investiții și a componentei de funcționare este un buget record”, „investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență, împreună cu investițiile care vin din politica de coeziune, plus creșterile salariale care s-au acordat deja încă din luna iulie 2024, fac ca acest buget să fie unul extrem de consistent, aproape cu 57% mai mare față de bugetul alocat în pentru acest an,” spunea Boloș, care anunța că nu poate anunța exact suma pentru că „cifrele pot să mai suporte ajustări, respectiv modificări”.

Chiar și cu o alocare de 79,7 miliarde de lei, cât anunță Boloș, Guvernul nu va aloca 15% din Bugetul general consolidat, finanțare pentru Educație, nici în 2024, deși legile Deca-Iohannis prevăd asta, conform unei analize Edupedu.ro „Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” vom avea 15% din Bugetul general consolidat, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca în urmă cu o lună.

În 2023 bugetul pentru Educație a fost de 49,5 miliarde de lei, iar pentru Ministerul Educației de 32,5 miliarde de lei.

Dacă alocarea ar fi de 161% față de anul trecut, bugetul alocart ar fi de 79,7 miliarde de lei pentru tot capitolul Învățământ, pentru anul 2024. Raportat la PIB-ul estimat pentru anul viitor de către Comisia Națională de Prognoză, de 1.746,7 miliarde de lei, bugetul alocat Educației ar reprezenta 4,6% din PIB (față de 3,2% din PIB în 2023), iar bugetul pentru Ministerul Educației ar reprezenta, în condițiile unei creșteri similare, aproximativ 3% din PIB (față de 2,1% în 2023). Prin raportare la cheltuielile Bugetului General Consolidat de anul acesta, cele pentru anul viitor fiind încă necunoscute, alocarea de 79,7 de miliarde ar înseamna circa 13% (față de prevederea legală din Legea 198/2023 și Legea 199/2023 care prevede 15% din BGC alocare anuală).

Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.

Legea 199 din 2023, a învățământului superior, prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.

Prevederea legală este obligatorie pentru Guvern în realizarea bugetului, dar cu toate acestea cabinetul Ciolacu se pregătește pentru încă o prorogare a articolelor respective, abia adoptate și asumate de toate partidele politice și de președintele Klaus Iohannis, la fel cum a fost prorogat timp de 11 ani articolul cu alocarea a 6% din PIB pentru Educație din Leega 1/2011.

Informații de context despre bugetul Educației

Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6 iunie că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.

Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.

Raportat la Produsul Intern Brut, procentul care a revenit Ministerului Educației, anul acesta, a fost de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.


4 comments
  1. >>bugetul pentru Ministerul Educației ar reprezenta, în condițiile unei creșteri similare, aproximativ 3% din PIB (față de 2,1% în 2023).

    500% creștere față de ZERO e tot ZERO.

    Și pot paria (dar nu mă mai complic) că marea creștere include fonduri europene încă neaccesate. Că doar nu ne doare mâna să scriem că a crescut cu un milion la sută, dar pe banii altora, încă neceruți.

  2. Măriți ce vreți.Dupa stresul pe care îl mănânc de cinci ani încoace:corupție, elevi slab pregătiți și la limita normalului,huligani care cică merita șanse peste șanse și iar corupție mai vine mamarea în învățământul nostru.Mai încerc și în alta parte.Macar acolo am salariu mai mare.Decat sa plâng în căruță mai bine în Mercedes.Va las cu rromanii voștri ca sunt pline școlile de ei.Multi și atât. De asta sunt pline închisorile de ei ,ca de altceva nu sunt buni iar munca fizica nu le place.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un profesor ieșean, condamnat într-un dosar de pornografie infantilă, dă în judecată liceul unde a predat pentru că vrea să se întoarcă la catedră / A semnat acord de recunoaștere a vinei cu DIICOT, iar judecătorul nu i-a dat interdicție să mai predea

Săptămâna trecută, un profesor ieșean a dat în judecată Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” și Inspectoratul Școlar Județean Iași pentru a le obliga să-l reprimească la catedră, relatează publicația Reporter…
Vezi articolul

Alianța Studenților s-a adresat Avocatul Poporului în legătură cu eliminarea gratuităților la transportul feroviar și afirmă că e necesară sesizarea Curții Constituționale

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a transmis, luni, către Avocatul Poporului un memoriu prin care cere sesizarea Curții Constituționale în privința ordonanței de urgență ce elimină accesul…
Vezi articolul

OFICIAL Calendarul de înscriere la clasa pregătitoare, etapa a II-a, a fost modificat la o zi după ce s-a încheiat perioada de depunere a cererilor. Listele finale vor fi afișate pe 29 iunie, cu 19 zile mai târziu decât termenul inițial

Calendarul de înscriere la clasa pregătitoare, etapa a II-a, pentru anul școlar 2022-2023 a fost modificat, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Astfel, validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea…
Vezi articolul

Președintele executiv PLUS, Dragoș Tudorache, în cazul schimbărilor în analiza plagiatelor: Ministrul Cîmpeanu “vine cu o moștenire problematică” / “Să prezinte coaliției de guvernare care îi sunt planurile în privința CNATDCU”

“Deciziile care țin de sănătatea morală, de etica socială, de agenda anticorupție pe care actuala coaliție guvernamentală și le-a asumat la formarea ei și la preluarea mandatului guvernamental nu pot…
Vezi articolul

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a inaugurat o grădiniță din Sectorul 3 cu primarul PSD Robert Negoiță și anunță că din 5 septembrie aceasta poate primi 400 de copii. Directoarea spune că „nu putem să facem oficial înscrieri”, pentru că nu are autorizare

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a scris într-o postare pe Facebook că o grădiniță din Sectorul 3 își dublează capacitatea de școlarizare și că va putea primi din toamnă 400 de…
Vezi articolul

Mai multe asociații ale elevilor îi solicită preşedintelui Iohannis să trimită spre reexaminare noile legi ale educaţiei, „având în vedere dezastrul Legii învăţământului preuniversitar şi discriminarea elevilor prin dubla admitere la liceu“

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Timiş (AETm), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc) şi Asociaţia Elevilor…
Vezi articolul