Codul-cadru de etică universitară, care diluează autoritatea de control în cazul abaterilor în domeniu, a fost adoptat / Guvernul trimite la Parlament și proiectul de Lege ce redefinește rolul Consiliului Național de Etică, for care își păstrează un rol incert în mediul universitar

Foto: Pixabay.com

Executivul a adoptat, joi, noul Cod-cadru de etică și deontologie universitară, ce detaliază prevederile noii Legi a învățământului superior în acest domeniu, document care, după cum Edupedu.ro a semnalat la începutul anului, diluează autoritatea de control în cazul abaterilor etice în instituțiile de învățământ superior. Acest cod-cadru include, în anexă, o serie de standarde de referință și deontologie universitară, limitat însă la managementul universitar.

Tot joi, Guvernul a adoptat Proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, ce revizuiește două legi vechi – cea din 2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare și cea din 2004 privind buna conduită în cercetare. Noul proiect de lege, care merge spre aprobare în Parlament și pentru care Guvernul cere analiză în procedură de urgență, redefinește în parte rolul Consiliului Național de Etică (CNECSDTI). Această instituție a avut, până acum, un rol-cheie într-o serie de cazuri de răsunet privind etica în cercetarea universitară, dar rolul său va fi restrâns, spre a se concentra asupra institutelor de cercetare.

Așa cum prevede și Legea învățământului superior 199/2023, principalul rol în analiza eventualelor abateri de la etica universitară revine, acum, Comisiilor de etică din universități, lucru care se regăsește în noul Cod-cadru de etică. Acest document, va sta la baza codurilor de etică ce vor fi stabilite la nivelul instituțiilor de învățământ superior. 

Pe de altă parte, în cazul deciziilor acestor comisii, există instrumente de control: potrivit Codului-cadru, hotărârile lor pot fi contestate la două foruri – Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU, fostul Consiliu cu același nume), respectiv Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU, fostul consiliu CEMU). 

Potrivit Art. 11 din Codul-cadru:

Dar CNATDCU are atribuții diminuate considerabil în verificarea abaterilor de la normele etice, după o decizie a Curții Constituționale din 2022, iar CNEMU se pronunță pe teme de management:

După cum Edupedu.ro a semnalat în ianuarie a.c., CNEMU este o instituție care nu s-a remarcat în niciun fel în domeniul etic, în activitatea sa de până acum. Iar această comisie are ca membri persoane numite de instituții centrale sau organizații partenere pe criterii imprecise, descrise generic „criterii de competență”: 3 reprezentanți ai Ministerului Educației, 2 ai Consiliului Național al Rectorilor, 1 al ARACIS, 1 al Comisiei care se ocupă cu finanțarea universităților, 1 al CNATDCU, 1 al studenților.

CNECSDTI recapătă un rol incert definit de control în zona universitară

În varianta inițială a proiectului de Cod-cadru de etică în mediul universitar, din ecuația controlului în cazul eticii fusese eliminat aproape complet CNECSDTI – Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, după cum Edupedu.ro a scris la începutul anului.

În documentul adoptat joi de guvern, se revine asupra acestei chestiuni, iar CNECSDTI obține un rol de control în domeniu, însă unul incert definit, prin excluziune: la Consiliul Național de Etică pot merge sesizări care nu intră în competența CNATDCU sau CNEMU. Anume:

Iar rolul CNECSDTI este limitat și prin noul proiect de Lege privind statutul cercetătorului, proiect adoptat de guvern și trimis acum la Parlament. Acest Consiliu – care, spre deosebire de CNEMU, este format din specialiști („persoane cu activitate recunoscută în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și/sau specialiști în domeniul juridic și în domeniul eticii cercetării și științei”) are atribuții concentrate în zona institutelor de cercetare. 

Pe de o parte, potrivit proiectului de lege, CNECSDTI „urmărește aplicarea și respectarea de către organizațiile de cercetare, precum și de către personalul CDI, a dispozițiilor legale referitoare la normele de conduită morală și profesională” – iar personalul CDI include cadrele universitare. Pe de altă parte, CNECSDTI nu are rol de control în cazul deciziilor comisiilor de etică din universități:

CNECSDTI poate analiza, însă, și prin autosesizare cazuri de încălcare a regulilor de bună conduită în activitatea de cercetare.

Rolul CNECSDTI în analiza unor cazuri răsunătoare pe teme de etică, în mediul universitar

Consiliul Național de Etică s-a remarcat în ultimii ani, între altele, prin analiza unor cazuri de răsunet care au semnalat că forul poate fi funcțional, chiar dacă unele dintre aceste cazuri au declanșat critici și reacții dure în mediul academic sau în societate:

Noul Cod-cadru și deontologie universitară, cu anexa privind standardele de referință de etică și deontologie universitară în managementul universitar:

Citește și:
Ultimul for central rămas relevant pentru controlul eticii universitare, Consiliul Național de Etică, tras pe tușă cu ajutorul proiectului unui nou Cod-cadru în domeniu, propus de Ministerul Educației / Documentul stabilește normele de conduită pentru universitari și sancțiunile pentru abateri de la acestea, cu un control diluat asupra comisiilor de etică
Exit mobile version