Noul regulament de organizare și funcționare a Comisiilor de etică din universități, începând cu anul universitar 2024-2025: Minimum 25% dintre membri sunt studenți. Apare o subcomisie de etica cercetării – proiect

2.388 de vizualizări
Foto: People photo created by pressfoto – www.freepik.com
În cadrul comisiilor de etică universitară va funcționa o subcomisie dedicată eticii cercetării, care se va ocupa de aspecte precum publicarea și autoratul, gestionarea datelor de cercetare, însă nu se precizează modul de funcționare sau răspunderea în raport cu comisia de etică universitară. Rectorul, președintele senatului, prorectorul, decanul, prodecanul, directorul de departament nu pot face parte din comisiile de etică din universități, potrivit Ordinului pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, document în fază de proiect pus în consultare publică de Ministerul Educației.

Regulamentul-cadru, ce reia în mare parte prevederi existente deja în Legea învățământului superior 199/2023, este primul astfel de document, până acum aceste comisii funcționând pe baza legilor – cea a educației naționale sau cea din 2004 referitoare la buna conduită în cercetare. Regulamentul, prevăzut în noua Lege 199, se aplică începând cu anul universitar 2024-2025 și în 60 de zile de la intrarea în vigoare, Universitățile elaborează propriul regulament de organizare și funcționare a comisiilor de etică, conform proiectului. 

  • Comisiile de etică din universități  au rolul principal în analiza eventualelor abateri de la etica universitară, conform Legii învățământului superior 199/2023 și noului Cod-cadru de etică, adoptat de Guvern pe 5 aprilie 2024. 
  • Codul-cadru de etică și deontologie universitară a restrâns rolul Consiliului Național de Etică (CNECSDTI), instituție care a avut, până acum, un rol-cheie într-o serie de cazuri de răsunet privind etica în cercetarea universitară.

În cazul deciziilor acestor comisii, există instrumente de control. Dacă în Codul-cadru hotărârile puteau fi contestate la două foruri, în Regulamentul-cadru pus în dezbatere publică se adaugă și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.

Astfel, „contestațiile la hotărârile de admitere sau respingere se pot formula în termen de 30 de zile de la comunicare și se pot depune, în funcție de obiect, la: 

a) Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar; 

b) Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare; 

c) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.” 

Principalele prevederi privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară

„Mandatul comisiilor de etică este de 4 ani și sunt independente față de orice altă structură sau persoană din cadrul instituției de învățământ superior și își elaborează regulamentul de organizare și funcționare propriu, respectiv propriile proceduri de lucru, care se aprobă prin hotărârea senatului universitar”, conform proiectului. 

În cadrul comisiilor funcționează o subcomisie dedicată eticii cercetării. Aceasta urmărește implementarea politicilor de etică în cercetare, în conformitate cu reglementările eticii cercetării științifice, care trebuie să acopere următoarele aspecte: 

  • publicarea și autoratul, 
  • respectarea demnității participanților la cercetare, 
  • respectarea normelor de etică a cercetării desfășurate pe subiecți umani, a experimentelor care vizează animale precum și alte norme de biotetică, 
  • gestionarea datelor de cercetare, 
  • colaborarea, conflictele de interese, frauda, 
  • asigurarea unor medii eficiente de cercetare, 
  • prevenirea prejudiciului în cercetare și inovare. 

Studenții au un reprezentant în subcomisia dedicată eticii cercetării, desemnat cu precădere din rândul doctoranzilor sau masteranzilor. 

Rectorul instituției de învățământ superior aprobă prin decizie componența comisiei în baza propunerii consiliului de administrație și a avizului dat de senatul universitar. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional. 

Numărul membrilor comisiei se decide în fiecare instituție de învățământ superior, ținând cont doar de faptul că din numărul stabilit, maximum 75% sunt cadre didactice și de cercetare și minimum 25% sunt studenți”, potrivit documentului. 

Situații de incompatibilitate pentru membrii din comisiile de etică din universități

„Din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care: 

a) dețin funcția de rector, președinte al senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie, precum și director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducție în instituția de învățământ superior. 

b) au încălcat normele de etică și deontologie universitară. ”

Atribuțiile comisiei de etică universitară 

„Atribuțiile comisiilor de etică universitară sunt prevăzute de art. 163 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. 

  • Comisiile verifică încălcările normelor de etică și deontologie universitară prevăzute de prevederile legale în vigoare și de regulamentele proprii ale instituțiilor de învățământ superior. 
  • Comisiile notifică de urgență conducerea instituției de învățământ superior cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale și pun la dispoziția acesteia toate informațiile pe care le dețin cu privire la sesizările respective. ”
Organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară 

„Comisia se întrunește ori de câte ori este nevoie, iar în cazul în care sunt depuse sesizări, se va întruni în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia. Cvorumul și procedura de lucru a comisiei se stabilesc de fiecare instituție de învățământ superior prin regulamentul propriu. 

La prima ședință a comisiei, după constituire, membrii aleg prin vot un președinte. 

Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare.” 

Cine poate sesiza comisia de etică universitară

Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară. 

Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura instituției de învățământ. 

Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile. Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.  

Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”. ”

Criteriile pe baza cărora o sesizare este admisibilă

„Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele: 

  1. semnătura persoanei care formulează sesizarea
  1. datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică; 
  1. o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare. 

Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate sunt respinse ca inadmisibile de către comisii. 

Comisiile se pronunță în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării, prin hotărâre motivată în baza unui raport, care se comunică persoanei cercetate și persoanei care a formulat sesizarea. 

Este interzisă exprimarea, în spațiul universitar sau în afara lui, a oricărei opinii cu privire la vinovăția persoanei cercetate, anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii.  

Sesizările cu privire la plagiat sunt analizate raportat la condițiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii și acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor. 

Fiecare membru al comisiei propune una din sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare. 

Hotărârea comisiei semnată de președinte reprezintă un act administrativ și trebuie să cuprindă explicit în textul acesteia faptele care au condus la sancționarea persoanei vizate, temeiul legal, precum și considerentele pentru care comisia de etică universitară a înlăturat argumentele formulate de autorul sesizării. Hotărârea trebuie să fie redactată la data pronunțării. 

Răspunderea juridică pentru hotărârile și activitatea comisiei revine instituției de învățământ superior. 

În baza hotărârilor comisiilor de etică universitară, instituțiile de învățământ superior aplică sancțiuni personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, inclusiv cu funcție de conducere. 

Hotărârile comisiilor se publică pe site-ul instituției de învățământ superior, cu respectarea legislației privind datele cu caracter personal, prin anonimizarea , după caz, a: a) persoanei care a formulat sesizarea; b) persoanei reclamate, dacă aceasta depune o cerere expresă de anonimizare; 

În situația în care comisia constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, se aplică, după caz, prevederile art. 172 alin. (8) – (11) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. ”

Ce se întâmplă când comisia constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, conform legii învățământului superior

„(8) În situația în care comisia de etică universitară constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat și hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situația în care CNATDCU constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acțiune conform alin. (6) în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei CNADTCU, aceasta este comunicată rectorului care, în termen de maximum 30 de zile, are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor, pentru diplomele acordate de instituția de învățământ superior, dacă diploma de doctor a intrat în circuitul civil și a născut drepturi subiective garantate de lege. În situația în care rectorul nu inițiază acțiunea de anulare a diplomei de doctor, Ministerul Educației formulează propria acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor și sesizează CNEMU.

(9) În situația în care comisia de etică universitară constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat și hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situația în care CNATDCU constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acțiune conform alin. (6) în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei CNATDCU, aceasta este comunicată ministrului educației, dacă titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului. Ministerul Educației, în termen de maximum 30 de zile, formulează acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, dacă ordinul a intrat în circuitul civil și a născut drepturi subiective garantate de lege.

(10) În situația în care comisia de etică universitară constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat și hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situația în care CNATDCU constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acțiune conform alin. (6) în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei CNATDCU, aceasta este comunicată rectorului, care, în termen de maximum 30 de zile, dispune revocarea diplomei de doctor, pentru diplomele acordate de instituția de învățământ superior, dacă diploma de doctor nu a intrat în circuitul civil și nu a născut drepturi subiective garantate de lege.

(11) În situația în care comisia de etică universitară constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat și hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situația în care CNATDCU constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acțiune conform alin. (6), aceasta este comunicată ministrului educației, dacă titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului. Ministrul educației, în termen de maximum 30 de zile, dispune revocarea ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, dacă nu a intrat în circuitul civil și nu a născut drepturi subiective garantate de lege.

Citește și:
UPDATE EXCLUSIV Acuzațiile de autoplagiat aduse rectorului Academiei SRI, Adrian Ivan, „se confirmă” parțial, a decis Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai / Ivan scapă fără nicio sancțiune pentru că noua Lege a educației Deca-Iohannis a eliminat autoplagiatul dintre abaterile de la etica universitară, anunță UBB
Codul-cadru de etică universitară, care diluează autoritatea de control în cazul abaterilor în domeniu, a fost adoptat / Guvernul trimite la Parlament și proiectul de Lege ce redefinește rolul Consiliului Național de Etică, for care își păstrează un rol incert în mediul universitar
Ultimul for central rămas relevant pentru controlul eticii universitare, Consiliul Național de Etică, tras pe tușă cu ajutorul proiectului unui nou Cod-cadru în domeniu, propus de Ministerul Educației / Documentul stabilește normele de conduită pentru universitari și sancțiunile pentru abateri de la acestea, cu un control diluat asupra comisiilor de etică

1 comment
  1. O bășcălie !! Despre ce autonomie vorbiți, comisia este aleasă de conducere și livrează rezultatele așteptate de aceasta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea Babeș-Bolyai – scrisoare deschisă către premierul Cîțu: E nevoie de schimbări fundamentale pentru relația dintre universități și mediul socio-economic / Cinci soluții propuse

Universitățile și mediul socio-economic au nevoie de schimbări “fundamentale” în  legislația care acoperă legăturile dintre cele două medii – de la măsuri care să permită angajarea fondurilor dobândite direct din…
Vezi articolul

Universitățile să se adapteze pentru instrumentele de inteligență artificială, chiar dacă pun multe probleme: ele oferă numeroase beneficii posibile, iar interzicerea lor ar fi inutilă / Folosirea AI să fie declarată în activitățile academice și restricționată selectiv – poziția oficială a Asociației Universităților Europene

ChatGPT și alte instrumentele bazate pe inteligență artificială, care au ajuns în ultima perioadă la dispoziția publicului larg, ar trebui să fie adoptate într-o manieră “eficientă și adecvată” la nivelul…
Vezi articolul

Rectorul de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Lucian Puiu Georgescu, este acuzat de delapidare – Parchet / Procurorii cer Universității să decidă dacă se constituie parte civilă în procesul penal / Solicitarea apare în plin conflict între Georgescu și Ministerul Educației, pe seama viitorului mandat de rector

Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Lucian Puiu Georgescu, aflat acum în centrul unui conflict cu Ministerul Educației legat de următorul mandat la conducerea instituției de învățământ superior, este…
Vezi articolul