Un copil sănătos poate avea între 6 și 8 episoade de infecții respiratorii pe an, mai ales după intrarea în colectivitate, fără ca acest lucru să însemne că are probleme medicale, a explicat medicul specialist pediatru Iulius Jugănaru, de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara, la TVR Timișoara. El a oferit o serie de recomandări pentru prevenirea virozelor în sezonul rece, de la spălatul pe mâini și igiena tusei, până la aerisirea frecventă a încăperilor, menținerea temperaturii optime în cameră, evitarea aglomerației, somnul suficient și mișcarea zilnică în aer liber.
„Aceste episoade (de infecții respiratorii – n. red.) sunt mai numeroase atunci când copiii intră în colectivitate”, a spus medicul. El a precizat că unele episoade sunt „subclinice”, adică nu se manifestă clar: „Poate, eventual niște subfebrilități, niște secreții nazale, adică niște mucișori, cum spun părinții și totul a trecut”. În alte situații, simptomele devin evidente: „Însă unele dintre ele pot deveni manifeste clinic, adică cu simptome care devin evidente pentru părinți și atunci trebuie intervenit”.
Întrebat despre prevenție, medicul a spus clar: „Categoric le putem preveni și este bine să știm că sunt mai multe feluri prin care putem preveni aceste infecții respiratorii”. În primul rând, a indicat spălatul pe mâini: „Asta cred că este regula cea mai importantă, spălatul pe mâini”.
Medicul a explicat și de ce e greu la vârste mici: „E greu să-l înveți pe un copil de 3 ani să se spele pe mâini după ce a pus mâna de fiecare dată pe o clanță de la ușă, a fost în tramvai și așa mai departe. Însă copilul mai mare poate fi învățat”.
Pe aceeași linie, a amintit „igiena tusei sau igiena strănutului”: „Știm iarăși foarte bine din pandemie: să tușim într-o batistă, într-un șervețel sau în mânecă”. Scopul este clar, a spus el: „Astfel încât să împiedicăm răspândirea celor picături de salivă, care sunt transportatorul virusurilor sau al bacteriilor”.
Aerisirea și temperatura din cameră: „N-are nicio legătură cu realitatea” că aerul rece îmbolnăvește
Medicul a insistat pe aerisire, acasă și în școli: „Trebuie să aerisim foarte bine camerele sau încăperile în care stau copiii, pentru că acele particule cele mai mici pot persista în aer până la câteva ore”.
Pentru sălile de clasă, recomandarea a fost concretă: „De exemplu la școală sau la grădiniță, în fiecare pauză pot fi aerisite aceste săli. Să nu se teamă părinții sau profesorii sau educatorii de faptul că acum intră aerul rece și copiii răcesc. N-are nicio legătură cu realitatea. Din contră, aerul un pic mai rece este foarte important”.
- Iulius Jugănaru explicat și mecanismul: „Aerul cald le usucă (n. red. mucoasele respiratorii). De aceea în camera copilului nu trebuie să fie foarte cald”. Apoi a dat valori: „Temperatura optimă (…) trebuie să fie 21-22° maximum, pentru că o temperatură mai mare în camera copilului usucă mucoasele respiratorii și acolo se leagă foarte ușor virusurile sau bacteriile”.
Pentru umiditate, medicul a spus: „Trebuie să fie (…) 40-60%”.
Aglomerația, factor de risc. Afară se poate ieși și la -5°C
În perioadele cu valuri de viroze și gripă, medicul a recomandat limitarea expunerii: „Este foarte important, mai ales când avem valuri de infecții (…) ca și noi, părinții, dar și copiii, să evite aglomerațiile sau aglomerările nejustificat”. A nuanțat însă: „Sigur că trebuie să meargă la școală și este foarte important lucrul acesta, dar haideți să restrângem un pic alte activități extra-școlare”.
Despre ieșitul afară în frig, mesajul a fost direct: „Să nu evite părinții să scoată afară pe copii, chiar dacă afară sunt -5° că nu se întâmplă nimic”. A adăugat condiția: „Un copil îmbrăcat corespunzător, nu foarte înfofolit, dar nici foarte sumar îmbrăcat, poate fi scos la aer rece și la 0° și la -5°”. Și a menționat și rolul soarelui: „Să fie expus la soare suficient, să fie expuse mâinile și fața, astfel încât să asigurăm și o doză optimă zilnică de vitamina D”.
Somnul „este dovedit științific” că ajută imunitatea
Medicul a legat somnul de imunitate: „Pe lângă faptul că somnul este esențial în dezvoltarea neuropsihică a copilului, este dovedit științific faptul că somnul ajută la modularea sistemului imun”. A atras atenția că părinții nu știu mereu necesarul pe vârste: „Sunt foarte mulți părinți care nu cunosc timpul necesar de somn al copilului pe categorii de vârstă”.
A dat un exemplu: „Un copil de un an trebuie să doarmă 14-16 ore din totalul de 24”. Pentru copiii mai mari, a subliniat importanța orei: „Ora de somn de noapte trebuie să fie nu mai târziu de ora 9:00”. Și a comparat cu un program întârziat: „Să adormi la ora 00:00 și te trezești la ora 10:00 nu este un somn la fel de benefic ca cel fiziologic, de la ora 21:00 – 22:00”.
Mișcarea și mitul „transpiri și faci pneumonie”
„Nu orice mucișori și orice creștere a temperaturii contraindică mersul la școală. Trebuie să fim echilibrați în tot ceea ce facem în ceea ce privește îngrijirea copilului și demersurile pentru a-i asigura o viață socială, până la urmă, și o educație optimă în contextul acestor infecții respiratorii”, spune Jugănaru.
Medicul a spus că scutirea de la efort este adesea o greșeală: „Este foarte importantă activitatea fizică. Este dovedit științific că mișcarea stimulează circulația sângelui și este absolut logic lucrul acesta și în acest fel imunitatea este și ea la un nivel optim”. „Dezvoltarea neuromusculară este foarte importantă până la vârsta de adolescent, dar și după și este și ea strâns legată de activitate fizică”, a mai spus Iulius Jugănaru.
Vitaminele „după ureche”: „Există riscul de toxicitate”
Medicul a insistat că baza este alimentația: „O alimentație echilibrată aduce suficiente vitamine și minerale” și că suplimentele sunt utile doar când sunt carențe: „Este nevoie de un aport suplimentar atunci când într-adevăr sunt carențe”. El a dat și un exemplu: dacă la o mașină este nevoie de „4 litri de ulei pentru revizia periodică și noi punem 10, nu numai că nu ne ajutăm motorul să funcționeze mai repede sau mai bine, s-ar putea să-l și stricăm. Trebuie spus, revenind la subiectul nostru, că există riscul de toxicitate la anumite vitamine”.
Iar despre mitul transpirației: „Este un mit, ca și multe alte mituri”. „Trebuie precizat faptul că nu de la transpirație ne îmbolnăvim. Asta este o regulă generală. Ne îmbolnăvim de la virusuri și de la bacterii. Mai sunt și alte microorganisme. Nu intrăm în detalii astea cele mai importante. Atunci când ai luat un virus sau bacterie, atunci te îmbolnăvești. Nu de la transpirație”.
- „Noi recomandăm vitamina de încă de la naștere și asta o fac și colegii noștri neonatologi. Se recomandă numai până la vârsta de 2 ani. Până la vârsta de 2 ani recomandarea este să se administreze zilnic, indiferent de sezon, adică și vara și iarna. Noi recomandăm însă ca administrarea de vitamina D să fie continuată, să spunem, și după vârsta de 2 ani, până la 7 ani în sezonul rece, pentru că studiile arată că până la 7 ani copiii au un deficit de vitamina D”.
Pediatrul a accentuat că nu se ia „după ureche”: „Nu trebuie administrată după ureche sau în cantități nejustificate. Există doze foarte clar stabilite și discutând despre copii, ne raportăm întotdeauna la vârstă și la greutate”.
Vaccinarea „poate fi salvatoare de vieți”
Medicul a spus că rolul vaccinurilor este „dovedit” și a oferit un exemplu din spital: „În urmă cu un an, colegii mei din compartimentul de boli infecțioase au avut internați 120 și ceva de copii cu rujeolă complicată”. Și a punctat: „Acești 120 de copii nu erau vaccinați. O singură excepție a fost, un singur copil era vaccinat”.
„Este foarte important ca părinții să știe că vaccinurile pot fi salvatoare de vieți”. Iar despre ideea că „dacă te vaccinezi nu faci boala”, medicul a explicat: „Vaccinarea este un fel de antrenament pentru sistemul imunitar”. Scopul: „Să facă o formă ușoară de boală, o formă care trece foarte ușor, fără suferință, fără nevoie de internare și fără a apărea complicații”. În caz contrar, „aceste complicații pot fi redutabile și pot duce la tragedii”.