Liviu Ornea, profesor la Facultatea de Matematică a Universității din București, a declarat că, facă facem în continuare o școală pe placul copiilor, „se duce naibii totul”. „Școala e grea. La școală trebuie să facă copiii un efort. Dacă asta se numește că suntem învechiți, foarte bine”, a mai spus acesta. În replică, Marian Ilie, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) de la Universitatea de Vest din Timișoara, a precizat că „într-o lume ca aceasta, nu putem să rămânem învechiți”: „Ca să mă ajuți să învăț matematică, trebuie să-mi vorbești pe limba mea, nu doar pe limba olimpicilor”. Declarațiile celor doi profesori au fost făcute în cadrul dezbaterii „Masteratul didactic, încotro?”, eveniment organizat joi, 9 octombrie, de Academia Română, potrivit TVR Info.
„Dacă o să continuați linia asta, să facem o școală ca să ne simțim bine, copiii să se simtă bine la școală, să duce naibii totul. Se duce totul de râpă. Școala e grea. La școală trebuie să facă copiii un efort. Dacă asta se numește că suntem învechiți, foarte bine. Vă arăt înregistrări de la toate marile conferințe de matematică. Oamenii serioși scriu cu creta pe tablă, nu vin cu slide-uri.”, a spus Liviu Ornea.
Profesorul de la Facultatea de Matematică a Universității din București a transmis că „așa învechit cum am fost, am predat toată viața, am avut cei mai buni doctoranzi din facultate și am atras copii”:
- „Noi suntem învechiți, așa facem. Așa învechit cum am fost, am predat toată viața, am avut cei mai buni doctoranzi din facultate și am atras copii. Eu cred că se poate merge foarte bine înainte învechit, dar să știm ce predăm. Oamenii trebuie să știe bine ce au de predat: meseria lor, disciplina lor. Nu specialitatea se învață pe parcurs așa, dând cu nasul pe la alții. Pedagogia poate că se mai poate învăța văzând și făcând, prin contactul cu copiii.”
Marian Ilie, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) de la Universitatea de Vest din Timișoara, a transmis că „nu putem să rămânem învechiți”:
- „Într-o lume ca aceasta, nu putem să rămânem învechiți, pentru că nu atragem mai mulți copii alături de noi. Ca să mă ajuți să învăț matematică, trebuie să-mi vorbești pe limba mea, nu doar pe limba olimpicilor și așa mai departe. Avem olimpici, avem analfabeți funcțional și, atenție, avem mulți analfabeți funcțional în zona de știință, mai degrabă.”
Intervențiile profesorului Marian Ilie, directorul DPPD de la Universitatea de Vest din Timișoara, și ale profesorului Liviu Ornea, în cadrul dezbaterii organizate de Academia Română
Profesorul Marian Ilie, directorul DPPD de la Universitatea de Vest din Timișoara:
- Aș vrea să setez și eu, înainte de toate, un principiu, așa cum bine a făcut și domnul profesor înainte [referire la Lucian Ciolan – N.Red.] și cred că principiul ar fi acela al faptului că trebuie să creștem calitatea educației și nu să salvăm un anumit tip de master sau alt tip de master. Să creștem calitatea educației din România. Dacă facem asta, cred că ceea ce avem pe masă noi astăzi trebuie să analizăm din perspectiva a ceea ce înseamnă studii de specialitate internaționale. Nu vorbesc de studii de caz, știm foarte bine că nu putem generaliza de la studiu de caz. Studiul de caz n-are calitatea asta de a generaliza datele.
- Bun, dacă facem chestiunea aceasta și am lua, de exemplu, în calcul un framework de analiză a unui program de formare […] și ne-am uita la ce avem noi, observăm că avem trei probleme mari cronice:
- 1. o problemă de curriculum, de care s-a tot vorbit aici;
- 2. o problemă de lege, de care s-a tot vorbit aici;
- 3. o problemă culturală, din păcate. Poate că la problema culturală n-o să ajung să discut, dar la problemele celelalte trebuie să dezvolt. Și atunci, dacă intrăm într-o analiză de genul acesta al programelor de formare, o să vedem că e foarte important conținutul programului. Așa cum bine ați spus, nu ai cum să predai ceea ce nu știi. Prin urmare, un master de specialitate este absolut obligatoriu pentru cineva care vrea să fie profesor. […]
- Noi pregătim profesori ca să ajungem la elevi și să avem elevi de bună calitate. Trebuie să-i motivăm să învețe, trebuie să creăm contexte de învățare, situații de învățare, nu să livrăm conținut. Nu pot să creezi situație de învățare, dacă nu înțelegi mintea omului cum învață ea, ce se întâmplă cu tehnologia din jurul nostru și cum afectează ea toate lucrurile astea. E simplu să spui: am nevoie de 7 metode ca să-l învăț să predea teorema lui Pitagora. Dar asta nu înseamnă că el va fi capabil să meargă în fața elevilor și să îi atragă, să îi facă să își dorească să învețe matematică, să nu fugă de la ora de matematică.
- Vreți să știți de ce nu avem noi cadre didactice în disciplinele hard? Pentru că în disciplinele hard nu se predă pedagogic modern.
Liviu Ornea, profesor la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, cercetător la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române:
- […] În loc să ai un program clar, de la 9:00 la 17:00 oriunde, trebuie să stai să lucrezi toată ziua și duminica să-ți pregătești lecții, e mai rău în școală. Pe aceiași bani sau pe bani mai mulți, te duci la o bancă dacă ai făcut matematică cu probabilități, fizică, chimie, orice, nici nu contează ce ai făcut, se găsește de lucru liniștit pentru absolvenții din științe. De asta n-avem profesori de STEM.
- Doi: dacă o să continuați linia asta, să facem o școală ca să ne simțim bine, copiii să se simtă bine la școală, să duce naibii totul. Se duce totul de râpă așa. Școala e grea. La școală trebuie să facă copiii un efort. Dacă asta se numește că suntem învechiți, foarte bine. Vă arăt înregistrări de la toate marile conferințe de matematică. Oamenii serioși scriu cu creta pe tablă, nu vin cu slide-uri. Noi suntem învechiți, așa facem. Așa învechit cum am fost am predat toată viața, am avut cei mai buni doctoranzi din facultate și am atras copii. Eu cred că se poate merge foarte bine înainte învechit, dar să știm ce predăm. Oamenii trebuie să știe bine ce au de predat: meseria lor, disciplina lor. Nu specialitatea se învață pe parcurs așa, dând cu nasul pe la alții. Pedagogia poate că se mai poate învăța văzând și făcând, prin contactul cu copiii. Mulțumesc!
Marian Ilie:
- Înțeleg că pot să dau și eu un răspuns. Bun. […] Domnul profesor are dreptate când spune că una dintre cauzele pentru care nu avem profesori la STEM poate fi și cea în care economia îi atrage mai puternic în altă parte. De acord. Dar asta nu exclude cealaltă cauză pe care am spus-o eu.
- Într-o lume ca aceasta, nu putem să rămânem învechiți, pentru că nu atragem mai mulți copii alături de noi. Ca să poți să mă ajuți să învăț matematică, trebuie să-mi vorbești pe limba mea, nu doar pe limba olimpicilor și așa mai departe. Avem olimpici, avem analfabeți funcțional și, atenție, avem mulți analfabeți funcțional în zona de știință mai degrabă. Noi vorbim de partea de citit, dar la partea de științe stăm și mai rău. Noi de aici știm asta, dar poate nu se știe foarte larg în societate.
- Legat de soluție concretă, cred că soluția este destul de simplu de spus, nu de făcut, din păcate: trebuie să existe ambele masterate, și cel de specialitate, și cel didactic. Cel didactic trebuie să fie cel care este acum în act, nu în lege; să fie cel care a fost pus prin legea Funeriu, iar statul ar trebui să le susțină pe amândouă. Ordinea nu contează, iar partea de specialitate trebuie dusă spre ceea ce înseamnă predarea în învățământ, adică tematica.
Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, fost ministru al Educației:
- […] Este o problemă pe care o discutăm de mult timp, dar e relativ nouă raportat la ce se întâmplă cu învățământul preuniversitar din România din 1990 încoace. Câți ani sunt de când au început discuțiile astea? Nu sunt 35 de ani. Ne-a fost foarte greu să acceptăm măsurătorile făcute de OECD și când anunțăm – cum am făcut-o eu când eram ministrul educației, la Cluj, am anunțat în 2016, undeva în septembrie, că avem 42% din cohorta de elevi care pot să citească, pot să calculeze, dar nu înțeleg nimic din treaba asta… Păi asta nu se datorează faptului că noi acuma discutăm cum aranjăm masteratul de specialitate și masteratul didactic. Ci se datorează, îmi pare rău să o spun, felului în care se predă de ani de zile în școala românească.
- Ori dacă s-a predat generații în șir în așa fel încât mai mult de 42% să poată să facă niște calcule, niște adunări, dar să nu știe să le aplice în probleme concrete, înseamnă că ceva nu e rău în mintea copiilor, ci ceva e oricum rău în felul în care îi învățăm pe copiii ăia să înțeleagă ce au primit de la specialiști în matematică sau în fizică. Deci, încă o dată, una e să predai la un matematician format, care este la facultate și care este cercetător sau chiar la niște elevi foarte buni care ajung la olimpiade internaționale și alta e să predai la niște oameni care vin la școală pentru că sunt obligați să vină la școală și nu de plăcere, iar cei mai mulți nici nu mai vin în mediul rural. Cu ăștia ce facem, îi pierdem cu totul?
Context: Masteratul didactic, în centrul dezbaterilor publice după criticile mediului universitar
Consultarea publică privind metodologia pentru masteratul didactic de un an din Legea educației Deca-Iohannis a fost prelungită, după ce reacțiile universităților au generat nevoia de dezbateri suplimentare, potrivit anunțului făcut de ministrul Daniel David pe 24 iulie.
Acesta a explicat atunci că proiectul este impus de legea actuală a educației, dar că va fi „ajustat în urma consultărilor”.
- „Am văzut emoțiile generate. Proiectul a fost propus de o comisie de oameni care vin de la marile universități ale țării – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timișoara. Oameni care au fost de bună credință, dar și ei a trebuit să implementeze o lege pe care o avem în vigoare”, a spus ministrul.
Masteratul didactic, în forma pusă în transparență pe 19 iulie 2025, poate avea 60 sau 90 de credite ECTS, adică o durată de un an sau un an și jumătate, și se va organiza doar cu frecvență.
Legea educației nr. 199/2023 prevede că actualul masterat didactic de doi ani va intra în lichidare din anul universitar 2025-2026, iar noul format devine obligatoriu din 2029 pentru toți cei care doresc să devină profesori.
Criticile vin din partea mai multor profesori universitari, printre care Oana Fotache Dubălaru și Ionel-Dumitrel Ghiba (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), care au avertizat că scurtarea duratei masteratului ar putea reduce calitatea pregătirii viitorilor profesori.
Totodată, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, autorul masteratului didactic de doi ani introdus prin Legea educației 1/2011, a afirmat că actuala formulă „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Despre Matematică
Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.
Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.
„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.
Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”
Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.
„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.
Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.