Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.
- Din toamnă, elevii de gimnaziu pot studia disciplinele opționale „Sisteme de scriere și codificare”, „Sisteme de numerație” și „Matematica în natură și arte”.
„În predarea matematicii se pierde, de obicei, din vedere componenta ludică a activității didactice și a conținuturilor, disciplina fiind percepută, în general, de elevi ca aridă, neprietenoasă și fără utilitate practică”, se arată în documentul citat anterior.
Miercuri, 21 iunie, absolvenții clasei a VIII-a au susținut proba scrisă la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2023. Doar două exerciții dintre cele 18 primite de elevi au fost mai puțin abstractizate și au avut elemente care să amintească de aplicabilitatea matematicii în viața reală, după cum a scris Eduepdu.ro.
În documentul Ministerului Educației apare faptul că orele alocate pentru corelarea conținuturilor matematice cu alte discipline tind să scadă:
„La matematică, fiind disciplină de examen, numărul orelor alocate pentru corelarea conținuturilor matematice cu alte discipline tinde să devină din ce în ce mai mic, iar elevii percep matematica drept obiect de studiu de sine stătător, fără aplicabilitate practică, cu atât mai puțin corelând-o cu artele sau natura. De asemenea, disciplinele biologie și educație plastică se sprijină pe aparatul matematic pe care elevii îl au însușit deja, dar fără a se puncta neapărat rolul pe care matematica l-a jucat în obținerea rezultatelor specifice disciplinelor pe care ei le studiază (de exemplu, asemănarea la perspectivă, probabilități la genetică)”, conform sursei de mai sus.
Programa disciplinei opționale „Matematică în natură și arte”:
Informații de context
Conform unui raport al ISJ Iași, la Matematică, la simularea organizată de Ministerul Educației, decalajul dintre urban și rural se menține constant, cu o diferență de aproape 40%.
11 din 50 de absolvenți de clasa a VIII-a care au susținut proba la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2022 au luat note sub 5, fiind cel mai mic procent din ultimii 11 ani, potrivit datelor Ministerul Educației.
În perioada 2011-2022, procentul cel mai mare de absolvenți de clasa a VIII-a care au luat note sub 5 la matematică a fost înregistrat în 2012. Atunci, peste 50% dintre elevi au obținut note cuprinse între 1 și 4.99, conform sursei menționate anterior.
Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.
Citește și:
Programele disciplinelor opționale „Sisteme de scriere și codificare”, „Sisteme de numerație” și „Matematica în natură și arte”, publicate în Monitorul Oficial. Exemple de probleme rezolvate pentru elevii de gimnaziu
Subiectele la Matematică de la Evaluarea Națională 2023. La geometrie, elevii au avut două cuburi, iar aproape toate problemele date au fost abstracte, fără nicio legătură cu situații din viața reală
5 iulie 2022 – Evaluările naționale – singura măsură-cheie aplicată de România pentru a reduce numărul de elevi cu rezultate slabe la Matematică și Științe, dar și aceasta e folosită fără efect / Experiența europeană arată că optim ar fi să combine cel puțin două dintr-un total trei măsuri-cheie de politică educațională – raport Eurydice
februarie 2020 – Raport oficial care arată că școala își ratează rolul: Peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019
R.P.
Redacția
Raluca Pantazi
2 comments
Aceste optionale induc ideea ca matematica este universala si eterna. Trebuie sa inveti mate pentru ca nu scapi de ea toata viata indiferent ce job vei avea.
Altii sunt de parere ca elevii creaza matematica prin investigarea unor situatii problematice. Acestia cred ca nu trebuie predata vreo teorie atunci cand elevul poate sa descopere singur teoria rezolvand o problema.
Ambele viziuni sunt considerate astazi incomplete pentru ca nu reusesc sa surprinda complexitatea matematicii, a predarii matamaticii si a invatarii matematicii.
Este nevoie de o reforma a predarii matematicii incepand cu gradinita. Cine sa faca reforma asta? Expertii absolventi de Spiru Haret de la partide. Ministra doamna doctor experta in ignoranta si limbaj de lemn? Plagiatorii cu doctorat?
Chiar e nevoie de matematizarea orei de educație plastică? Problemele de perspectivă sunt exagerat de matematizate atât în programa cât și în manualele de educație plastică. Profesorul de plastică este obligat să facă matematică la oră, deși matematica are deja cam patru ore pe săptămână iar Plastica una singură. Interdisciplinaritatea este bună, utilă frumoasă dar nu cum a fost implementată acum, când la educație plastică trebuie să predau formule matematice, în loc să discut cu elevii despre fenomenul plastic