România folosește sistematic doar una dintr-o serie de trei măsuri-cheie de politică educațională pentru combaterea rezultatelor slabe la matematică și științe, anume testarea națională, iar pe aceea o folosește fără niciun rezultat notabil, reiese dintr-un raport publicat recent de rețeaua Eurydice. Documentul notează măsuri mult mai eficiente luate în diverse țări de pe continent, dar nu și în România, țară care, la testele PISA din 2018, a avut printre cele mai slabe rezultate la nivel european.
- Analiza Eurydice “Învățarea matematicii și științelor în școli 2022”, ce urmărește acțiunile țărilor pentru întărirea rezultatelor de învățare la cele două discipline, se bazează în bună măsură pe două seturi de date: o evaluare internațională (TIMSS) realizată în 2019 la nivel de clasa a IV-a, la care România nu a luat parte, respectiv PISA 2018. La acest din urmă test, România s-a situat pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, după media celor trei probe (citire, matematică, științe) și pe ultimul loc atât la științe, cât și la matematică, disciplinele analizate în actualul raport Eurydice. Datele respective sunt combinate acum cu alte informații livrate de țările europene cu privire la măsurile educaționale existente la nivel național.
În datele colectate de rețeaua europeană în noul raport, România apare într-un grup restrâns de state care aplică o singură măsură de reducere a numărului de elevi cu rezultate slabe la matematică, în școala primară și gimnaziu. Anume, în grupul țărilor care aplică evaluări naționale în școala primară.
În acest grup mai apar țări precum Belgia (regiunea vorbitoare de limbă germană), Bulgaria, Danemarca, Italia, Cipru, Olanda, Slovacia și Norvegia. În grup apar, deci, atât țări precum Bulgaria sau Cipru, cu rezultate slabe în evaluări precum PISA 2018 (elevi de 15 ani) sau TIMSS 2019 (clasa a IV-a, România nu figurează în această evaluare), cât și țări cu rezultate bune, precum Danemarca sau Olanda.
Celelalte două măsuri-cheie sunt existența unor profesori dedicați activităților remediale în școala primară și gimnaziu, respectiv sprijin de învățare în timpul programului de școală, la nivel școală gimnaziu – aceasta din urmă fiind considerată, pe baza datelor agregate la nivel european, cea mai eficientă măsură de sprijin pentru elevii cu rezultate slabe.
România – minimă rezistență
La nivel european, 10 sisteme educaționale aplică toate aceste măsuri, în timp ce alte opt aplică măsura evaluărilor naționale în combinație cu cea a sprijinului de învățare în zilele de școală. În acest ultim grup intră inclusiv țările considerate lider pe plan european, conform PISA 2018 – Estonia și Finlanda.
În privința României, analiza citată arată că, în timp ce la nivel european există țări care doar recomandă evaluări pentru identificarea nevoilor de învățare ale elevilor, la matematică și științe, România se numără într-un grup restrâns de țări care, cel puțin la nivelul gimnaziului, desfășoară astfel de evaluări obligatorii pentru ambele materii.
În același timp, România aplică o evaluare națională și la finalul primei etape a școlii primare (clasa a II-a), cu scopul de a identifica nevoile de intervenție rapidă, situație care, arată Eurydice, se mai întâmplă într-o manieră asemănătoare într-o regiune germană (Berlin-Brandenburg), Franța, Portugalia și Suedia.
Cu toate acestea, arată raportul Eurydice, România este un exemplu, alături de Bulgaria, pentru faptul că poți avea un procent ridicat de elevi cu rezultate slabe în pofida faptului că desfășori evaluări naționale.
- În același timp, arată documentul, există țări precum Polonia sau Elveția care nu desfășoară deloc teste naționale, dar au un procent redus de elevi cu rezultate slabe, dar, arată raportul, datele – mai ales pentru țările din grupa cu rezultate medii – pot fi considerate relevante.
Analiza afirmă că sistemele educaționale care organizează evaluări naționale la matematică, în școala primară, “tind să aibă procente mai mici de elevi cu rezultate slabe în rândul celor de 15 ani”, dar aceasta “nu înseamnă că testele naționale garantează realizări mai ridicate” și “nu sugerează că examinările sau testările sunt necesare pentru a reduce procentul de elevi cu rezultate slabe”.
Diferențe mari între mediile avantajate și cele dezavantajate. “Nicio problemă” în privința numărului de profesori
În același timp, potrivit analizei citate, România intră, alături de Bulgaria, Slovacia, Luxemburg și Ungaria, în “topul” țărilor cu cea mai mare diferență între mediile avantajate și cele dezavantajate din punct de vedere socio-economic, în ceea ce privește ponderea elevilor cu rezultate slabe.
Notabil este, în raportul Eurydice, că România apare într-un grup restrâns de țări – alături de Grecia, Italia, Cipru, Ungaria, Portugalia, Bosnia-Herzegovina, Elveția și Macedonia de Nord – care declară că nu au nicio problemă în privința numărului de profesori de matematică sau științe, pe când larga majoritate a țărilor de pe continent declară o astfel de problemă.
- Poziționarea României, prin datele furnizate Eurydice, vine în pofida avertismentelor din raportul de țară pentru România al studiului TIMSS 2019, potrivit căruia: “Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline. Este predictibilă, peste maximum 10 ani, o criză serioasă de resursă umană calificată pentru aria curriculară matematică și științe”
Principalele concluzii ale analizei Eurydice cu privire la principalele măsuri de reducere numărului de elevi cu rezultate slabe
Raportul menționează și analizează detaliat trei măsuri cu ajutorul cărora sistemele educaționale tind să reducă procentul elevilor cu rezultate slabe la matematică și științe, astfel:
Sistemele care oferă sprijin de învățare în timpul orelor, nu doar după ore, tind să aibă un procent mai redus de elevi cu rezultate slabe. Dar, deși autoritățile din majoritatea țărilor cer școlilor să ofere sprijin, numai un sfert dintre statele europene aplică un cadru detaliat de acțiune care să fie implementat de școli.
- Eficiența este maximă în cazul intervențiilor de sprijin individualizate sau în grup restrâns, care au loc imediat, în timpul program de școală, când toți elevii sunt prezenți
Implicarea profesorilor specializați în acordarea de sprijin pentru elevii cu rezultate slabe poate crește eficiența acțiunilor. Rolul acestor profesori variază de la coordonarea acțiunilor de sprijin pentru învățare la elaborarea de programe personalizate și comunicarea cu părinții. Circa o treime dintre sistemele educaționale europene apelează la astfel de profesori
A treia acțiune este cea a evaluărilor naționale, aplicate cu scopul de a identifica elevii care rămân în urmă din perspectiva învățării. Raportul Eurydice menționează că școlile și profesorii, chiar cei din cadrul aceleiași școli, ar putea folosi propriile metode de evaluare pentru a croi acțiuni de sprijin precise, în timp ce evaluările naționale stabilesc un nivel de referință ce poate determina corectări la nivel de notare.
- Dar, arată raportul, testele sunt folosite de obicei în scopuri multiple, cel mai adesea pentru monitorizarea și evaluarea școlilor, pe când obiectivul identificării nevoilor individuale de învățare este aplicat în doar unul din trei sisteme europene de educație.
Pentru a reduce procentul de elevi cu rezultate slabe, o combinație de măsuri ar fi mult mai eficientă decât acțiuni aplicate separat – cum este cazul României – reiese din analiza Eurydice. Primul dintre exemplele oferite vizează măsurile care nu sunt aplicate în România: sprijin de învățare în timpul orelor de școală, organizat și oferit prin intermediul unor profesori specializați în acțiuni remediale. Alte măsuri propuse:
- Timp de predare extins pentru matematică și științe, în gimnaziu
- Monitorizarea sistematică a realizărilor elevilor, inclusiv prin evaluarea națională din școala primară
- Conținut curricular care să încurajeze gândirea și care e relevant pentru viața de zi cu zi a elevilor – de la identificarea unor resurse online care să faciliteze discuții pe teme socio-științifice de interes, la întărirea alfabetizării digitale sau la dezbaterea efectelor progresului tehnologic asupra societății.
Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Costin Ionescu și Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Redacția