“Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline. Este predictibilă, peste maximum 10 ani, o criză serioasă de resursă umană calificată pentru aria curriculară matematică și științe”. Așa spune raportul de țară pentru România al studiului TIMSS 2019, studiu internațional realizat în rândul elevilor de clasa a VIII-a și care arată că țara noastră are cel mai mare grad de analfabetism funcțional din UE. Raportul de țară cu rezultatele detaliate obținute de România la TIMSS 2019 este prezentat astăzi de Universitatea din București.
În cadrul studiului, au fost evaluate opiniile câtorva sute de directori și profesori, iar raportul prezentat miercuri oferă câteva concluzii și câteva recomandări privind activitatea cadrelor didactice.
- Edupedu.ro a relatat în decembrie 2020 că scorul obținut de elevii din România, în cadrul TIMSS 2019, la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte se raportau în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465). Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub media europeană (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante. Rezultatele prezentate atunci au mai indicat faptul că 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie.
- Detalii despre evaluarea TIMSS, la finalul articolului
Potrivit raportului de țară, în baza chestionarului completat de profesorii participanți, s-a constatat că “jumătate dintre profesori consideră că au prea multe ore de predat și prea multe sarcini administrative, iar majoritatea (peste 86%) susține că trebuie să acopere prea multă materie în clasă. Astfel, este necesară asigurarea unui mediu profesional educațional care să îmbunătățească percepția profesorilor cu privire la profesia didactică, contribuind direct la starea de bine a acestora, ca membri ai comunității școlare.”
Ce acțiuni propune raportul de țară, pentru a preveni criza de cadre didactice specializate în matematică/științe, în următorul deceniu:
- “Abordarea strategică a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale
- Implementarea unor sisteme de stimulente (incentives) financiare, materiale, profesionale și simbolice pentru profesorii debutanți”
Raportul constată “o participare redusă a profesorilor de matematică și științe la ore de dezvoltare profesională în ultimii doi ani (de exemplu, 32.38% dintre profesorii de matematică de gimnaziu nu au participat la nicio oră)”, situație care pune “probleme serioase” și necesită intervenții precum:
- “Coerența la nivelul formării profesionale continue a cadrelor didactice prin realizarea unei analize a nevoilor de formare a profesorilor la nivel local și/sau instituțional
- Alocare suficientă de resurse pentru formarea continuă și gestionarea flexibilă a acestora”
Studiul mai arată că jumătate dintre cadrele didactice (47%) menționează, printre problemele cu care se confruntă, “deficiențele mentale, emoționale sau psihologice” ale elevilor. Documentul notează că “pentru a sprijini profesorii în abordarea cât mai eficientă a acestor probleme, dar și a altora (lipsa de somn, nutriția precară etc.) este nevoie de:
- Cursuri de formare continuă focalizate pe managementul clasei de elevi și gestionarea interacțiunilor în clasă
- Acces la servicii suport pentru învățare (consiliere, educație remedială, asistarea CES etc.).
- Din perspectiva aspectelor sistemice, se observă faptul că jumătate dintre profesori consideră că au prea multe ore de predat și prea multe sarcini administrative, iar majoritatea (peste 86%) susține că trebuie să acopere prea multă materie în clasă. Astfel, este necesară asigurarea unui mediu profesional educațional care să îmbunătățească percepția profesorilor cu privire la profesia didactică, contribuind direct la starea de bine a acestora, ca membri ai comunității școlare.”
Raportul TIMSS 2019, despre abordarea materiei de către profesori:
- “Se remarcă inconsistența atitudinală a elevilor fața de disciplina matematică, aceasta fiind asociată mai mult cu dominanta sa teoretică și mai puțin cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră. Acest aspect poate fi corelat și cu faptul că frecvența experimentelor în cadrul activităților școlare este una relativ redusă.
- Din perspectiva autonomiei pe care profesorii o acordă elevilor în a-și alege propria metodă de a rezolva probleme, profesorii de științe chestionați susțin că utilizează această abordare la aproape fiecare oră (45%), la unele ore (31.50%) și 22.83%, la jumătate dintre ore.”
Direcții de acțiune pentru a ameliora această situație, propuse în raport:
- “Reconsiderarea atitudinii elevilor față de matematică și științe prin redefinirea statutului disciplinei din perspectiva asocierii preponderente a acesteia cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră
- Încurajarea și sprijinirea învățării bazate pe descoperire, ca premisă pentru asigurarea succesului școlar în cazul disciplinelor aplicate
- Promovarea reală a autonomiei și gândirii critice în spațiul educațional”
Raportul TIMMS 2019 despre nevoile de sprijin pentru învățare și managementul școlar
Documentul menționează câteva “zone de intervenție imediată”:
- “Amenajarea unui spațiu dedicat experiențelor practice și sprijinirea profesorilor în efectuarea de experimente
- Asigurarea resurselor digitale pentru derularea activităților de matematică și științe
- Diversificarea materialelor suport oferite de școală care să faciliteze progresul elevilor la matematică și științe
- Utilizarea adecvată a resurselor de timp ale profesorilor și elevilor; respectarea numărului
minim de ore efective de predare pe săptămână, oricare ar fi nevoile particulare ale școlii.”
Despre evaluarea TIMSS
TIMSS este un studiu comparativ la nivel internațional, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație și care măsoară performanțele la matematică și științe. Studiul este derulat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Cadrul Universității din București, cu finanțare de la Ministerul Educației.
- Potrivit autorilor, “rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi științifice pentru a îmbunătăți politicile educaționale și practicile legate de predarea și învățarea matematicii și științelor. Rezultatele TIMSS 2019 oferă dovezi obiective și cu privire la eficiența formelor actuale de testare educațională la nivel național, evaluarea obiectivă și standardizată reprezentând o resursă foarte importantă pentru dezvoltarea performanței în învățare”.
La TIMSS 2019 au participat 199 de școli, selectate pentru reprezentativitate la nivel național, cu un total de 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar și 196 de directori, 214 profesori de matematică și 609 profesori de științe.
Citește și:
Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie
Capitolul din matematică la care elevii români au obținut cele mai slabe rezultate la testele TIMSS. Cum îi poți ajuta pe copii să înțeleagă mai mult. O lecție din Germania
Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE
VIDEO Rezultatele României la testarea internațională TIMSS 2019, care analizează competențele de matematică și științe ale elevilor, sunt anunțate de Universitatea din București. Dragoș Iliescu: România înregistrează cel mai mare procent de analfabetism științific funcțional din UE
Sorin Borodi
Raluca Pantazi
Redacția
Costin Ionescu
15 comments
Sunt multe probleme in sistemul romanesc;
-Profesori slabi pregatiti, sau profesori dezinteresati, lipsiti de petagogie, care manifesta un comportament agresiv psihologic asupra elevului, (acest tip de profesor nu are ce cauta la catedra).
-La noi manualele/disciplinele sunt incarcate cu multe informatii inutile, in loc sa fie structurate doar pe aplicatii practice. La sfarsitul fiecarei ore elevul trebuie sa inteleaga si sa insuseasca cu usurinta lectia, indiferent de disciplina.
La noi matematica este foarte grea, prea formala punandu-se accentul mai mult pe calcule si operatii abstracte si nu pe legatura cu viata.
Si ar mai fi o problema: nu toti copii sunt ,,facuti pentru matematica” Scoala trebuie sa descopera ce aptitudini si preferinte au copii si sa-i incurajeze in acest sens. A se vedea si alte tari europene.
In loc sa emita savantlicuri ca “inconsistența atitudinală a elevilor fața de disciplina matematică” marii experti in educatie ar face mai bine sa se uite in programele si manualele aprobate de comisiile ministerului. Ar constata ca la matematica nivelul de formalizare este insuportabil pentru virsta elevilor, cursuri univesitare impinse cit de mult s-a putut spre clasele mici. A se vedea, de exemplu, definitia matricei din clasa a XI-a. Daca generatia mea ar fi trebuit sa invete dupa dupa aceste manuale, ar fi ramas facultatile de stiinte si inginerie pustii.
Sunteți glumeti cu 10 ani. Faceți un recensământ al catedrelor de fizică și apoi al profesorilor de fizică. O să constatați că a inceput criza cam de 2-3 ani.
Salarii de mizerie in educatie iar sindicatele dorm! Somn usor!
Veti avea profesori de inalta valoare,daca reintroduceti examenul de titularizare nationala,cu subiecte de nivel universitar cum erau cele din anii 1999 -2000.
Cei care s-au titularizat atunci ,cu note peste 8,00 sunt oameni care stiu carte.
Daca ridicati gradul de dificultate si la EN,BAC,ex de admitere la facultati,se vor apuca si elevii de invatat.
Restul sunt discutii sterile
M-am titularizat in 2007, intr-un examen greu, unde nu am intors capul nici sa-mi ridic o scama. 4 ore si multe emotii si posturi putine. Asadar, cred ca generalizati. Generatiile de titulari in invatamant din anii 2000 si nu suntem niste cretini. Suntem generatiile cu Definitivat si grade date zile la rand, o saptamana, nu in 3-4 ore o zi.
Și acum sunt destul de dificile examenele de titularizare, spre deosebire de EN și BAC, care într-adevăr, au devenit prea ușoare. Ar trebui ridicate exigențele, iar la facultăți să fie examene de admitere, nu cum e acum: se intră la facultăți tehnice pe baza mediei de bacalaureat, unde majoritatea au ales Biologia, ca să nu se chinuie cu Fizica, pe care n-o învață deloc, nici la liceu, nici la facultate.
Principala problemă din învățământ nu cred că este slaba pregătire a profesorilor, ci lipsa educației copiilor în familie. E imposibil să faci școlarizare dacă acești copii nu sunt mai întâi educați. Nici profesorii de la Havard n-o să reușească să-i învețe nimic pe loazele astea.
Mai bine v-ați uita (doar sunt camere de luat vederi in fiecare clasa) a lipsa de atenție, de implicare și la puterea scăzută de concentrare a mail mult de jumătate din elevii de gimnaziu.
Copii lăsati în familie sa zacă de la vârsta frageda în fata televizorului, telefonului, tabletei. Asa părinții își țin copiii ocupați și își pot desfășura alte activități și viata sociala.
Copiii sunt de mici cu ochii obosiți și cu creierul foarte obosit. Și fără drag de învățătură. Merg la scoala doar pentru a socializa. Ce așteptări aveți de la acesti elevi???
Din pacate stiintele sunt vazute ca materii neesentiale, elevii nu vor sa le vada rostul, mai ales in mediul rural, se plang ca sunt grele…
In ce priveste formarea profesionala continua ne-am cam saturat sa dam bani aiurea, sume mari aruncate pe diplome. Daca este nevoie de specialisti, ministerul sa organizeze cursuri serioase de conversie iar cei interesati vor merge. Eu as fi dispusa sa merg, dar nu sa imi cheltui un salariu anual pentru un curs de conversie…
Pentru formarea unui profesor de matematica nu e suficienta afisarea pe ziduri a unor sterile programe de conversie sau urmarea unor cursuri onirice la raspantii de drumuri.Daca nu se reintroduc examene severe de admitere in licee si facultati ,vor patrunde in amfiteatre liceeni contemplativi ,cu lacune serioase.Bazele formarii unui profesor de matematica se pun in gimnaziu si liceu nu la cursul de analiza stochastica sau de teoriile matematice ale asteptarii.Este inadmisibil modul in care se strecoara in amfiteatrele politehnicii sau universitatilor,liceeni care nu cunosc aria piramidei,nu au abilitatea de a manevra rigla si compasul sau nu au lucrat macar o data cea mai simpla problema din gazeta dar au trufia sa se inscrie fara discernamant la facultati cu prof matematic pentru a audia in stare de hibernare totala ,cursuri de teoria potentialului sau analiza convexa.
Cu salariile care sunt invatamant criza de profesori va fi mult mai curand, nu ii luati in calcul pe cei care isi cauta alt job.
Pai nu. Daca se mentin pana dau ortul popii profesori pe post, iar cei tineri stau acasa. Am 41 de ani si sunt titular din 2017. Ce mana pe un profesor de 70 de ani sa ramana pe post la asa varsta inaintata cand ar putea sa-si vada acasa de pensie si nepoti? Ce te poate atrage, ca, dupa 50 de ani de profesorat sa nu te duci in pensie si sa iti tarasti ” besi…le” pana la 70 de ani la scoala? Cand altii tineri mor de foame. Sa stii tu ca tu ai 2 surse de venit si altul nimic. Sa nu-mi spuneti ca dragostea de oameni, de copii. Daca ar fi asa, din dragoste de semenii tai si de copiii lor, le-ai lasa loc sa-si puna o paine pe masa..ca si tie candva cineva ti-a lasat locul in tinerete….
Am văzut că sunt foarte mulți absolvenți de Spiru care vor in învățământ.Foarte muuuulți.Nu cred că o să fie lipsa de profesori.
Multi au terminat cu 10 pentru că Spiru este o facultate cu bani,pe bani,pentru bani și dacă nu scoți banul,nu e bine.Cine nu crede poate căuta articolele de corupție pentru care au fost cercetați profesori de acolo.Un examen costa in jur de 500 euro pentru că sunt mulți din străinătate care vin la Spiru.Dai banul șefului/șefei de an,aceasta da banii cui trebuie și obții nota maximă.
Si de ce trebuie sa generalizati? Haideti sa lasam organelor in drept sa cerceteze fenomenul Spiru si dupa ce se va fi cernut pleava respectiva. Si apoi mai vorbim. De parca invatamantul romanesc este compus din Spiru.
Stai liniștită, că degeaba au luat note mari la facultăți private. Titularizarea e grea și nu vor trece. Criza de profesori rămâne.