Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

15.005 vizualizări
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com
România a obținut cel mai slab punctaj dintre statele UE – un punctaj mediu de 475 – la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019. 5.000 de elevi de clasa a VIII-a au participat la această testare internațională, potrivit anunțului făcut de reprezentanții Universității București, coordonatoarea testării. Țara noastră a obținut un scor mai bun ca la precedenta participare, din 2011, dar în continuare este cel mai slab rezultat dintre statele europene participante. TIMSS analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor, are loc o dată la 4 ani, este similar testelor PISA, dar este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA), nu de OECD, ca în cazul PISA. IEA este cea mai mare organizație din domeniul evaluării în Educație, la nivel mondial.

TIMSS 2019 a fost susținut de peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume.

Scorul obținut de elevii din România la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte aveam în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465).

Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante.

România are aproape același scor cu cel al Franței și cel al Noii Zeelande care și ele au introdus reforme educaționale de curând. Scorul României este aproape de Bahrein (481), dar creșterea lor din 2011 este de 72 de puncte, iar în România de 21 de puncte. Ungaria a crescut din 2011 cu 12 puncte, dar de la 505 la 517, Lituania a crescut cu 18 puncte de la 502 la 520.

Excelența – dintre elevii români, 6% ating AB (foarte bine); acesta e un procent peste media țărilor participante (5%).

Media – Un sfert din elevii români (25%) ating HB (bine), ceea ce este exact în media țărilor participante (25%).

Mediocritatea – Mai mult de jumătate, adică 52%, ating IB (suficient), dar acest rezultat se poate interpreta și invers: putem spune că 48% din elevii români nu ar lua notă de trecere.

Analfabetismul funcțional – Aproximativ trei sferturi (i.e., 78%) ating LB. Cu alte cuvinte 22% din elevii români sunt analfabeți funcțional din punct de vedere matematic și al științelor; un procent mai mare decât media țărilor participante (13%).

Cum pot fi interpretate rezultatele – ce înseamnă aceste puncte

Nivelul maxim pe care-l poate atinge un elev care răspunde la toate problemele din chestionar este de 625 de puncte – numit Advanced Benchmark (AB). Acesta arată că elevii au competențe de aplicare și raționament într-o varietate de situații problemă, pot rezolva ecuații liniare și pot realiza generalizări. Pot rezolva o largă gamă de probleme care includ fracții, procente și proporții și pot justifica rezultatele obținute/concluziile trase. Elevii înțeleg funcțiile liniare și expresiile algebrice. Elevii își pot utiliza cunoștințele referitoare la figuri geometrice pentru a rezolva o gamă largă de probleme care includ unghiuri, arii și suprafețe. Pot calcula medii și mediane și înțeleg felul în care modificări ale datelor afectează media. Elevii pot interpreta date furnizate într-o largă varietate de modele (tabele, grafice, diagrame etc.), pot extrage și justifica concluzii și pot rezolva probleme care presupun raționament în mai mulți pași. Elevii pot rezolva probleme care implică un rezultat așteptat (raționament inductiv).

La 550 de puncte este High International Benchmark (HB). Elevii pot aplica cunoștințe și noțiuni înțelese (interiorizate) într-o gamă largă de situații cu un anume grad de complexitate. Pot rezolva probleme cu fracții, numere zecimale, rapoarte și proporții. Elevii au cunoștințe procedurale de bază referitoare la expresii algebrice și ecuații. Pot rezolva o gamă largă de probleme cu unghiuri, triunghiuri, paralelism, dreptunghiuri și figuri geometrice asemenea sau congruente. Elevii pot interpreta datele cuprinse într-o varietate de diagrame și grafice și pot rezolva probleme simple de probabilitate sau de ajungere la o anume finalitate.

România este foarte aproape de acest indicator, la 475 – Intermediate International Benchmark (IB), iar asta înseamnă că elevii pot aplica cunoștințe matematice de bază în diverse domenii. Pot rezolva probleme care implică numere întregi, numere negative, fracții, numere zecimale și rapoarte. Au anumite cunoștințe de bază despre proprietățile figurilor geometrice de bază. Pot citi și interpreta date prezentate în grafice și tabele și au cunoștințe rudimentare referitoare la probabilități.

Cel mai jos nivel, cel de 400 de punte – adică Low International Benchmark (LB), presupune faptul că elevii au o înțelegere elementară a numerelor întregi și a reprezentărilor grafice de bază, putând lega informațiile din tabele de cele din graficele cu bare.

Cum interpretează specialiștii procentul analfabetismului numeric și științific – școala știa de acești elevi cu cel puțin doi ani înaintea testării TIMSS, dar nu i-a ajutat cu nimic să recupereze.

“Un aspect care este conținut în LB – și probabil motivul pentru care România punctează foarte slab la acest benchmark – ține de interacțiunea elevilor cu tabelele cu numere naturale și capacitatea lor de a face legătura cu informațiile numerice citite din tabel. Aceste tipuri de probleme au apărut și la Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a pentru această generație și 16% dintre elevi nu au rezolvat astfel de itemi – informația este consonantă cu cea subliniată aici de TIMSS (22% dintre elevii participanți). Remarcăm nevoia de activități individualizate și remediale pentru aceste aspecte ale matematicii, precum și lipsa de reacție a sistemului (neluarea în seamă a avertismentelor date de Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a în urmă cu 2 ani)”, potrivit raportului lansat marți.

Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat de specialiști în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională. Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată.

Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

9 comentarii
  1. Este bine că toată lumea dă vina pe profesori, dar cum ar fi să ne uităm în propria grădină? Nu este cazul să le cerem profesorilor să facă din rahat bici. Copii se plictisesc la ore, nu sunt orele interesante…… . Normal că se plictisesc și nu știu de capul lor. Mulți habar nu au ce se discută la ore, dorm pe ei cu ochii deschiși, alții se joacă în timpul orelor, nu-și fac temele….. . Înainte de a arunca cu noroi hai mai bine să fim atenți la ceea ce fac proprii noștri copii la ore și cum se pregătesc. Dacă tu ca părinte dai societății un rahat nu trebuie să ai pretenția să facă alții geniu din el. Atâta timp cât calitatea părinților este de proastă calitate nici copii nu pot fi altfel, dar nu mă aștept să recunoașteți dragi părinți. De ce elevii nu se plictisesc să se joace câte 10-12 ore pe zi pe calculator, să se uite la televizor, la filme porno și mai rău să facă sex de la vârsta de 12 ani? Bănuiesc că tot profesorii sunt vinovați și pentru asta. Atunci voi ca părinți ce calitate și ce obligații aveți? Păi atunci să vă ia profesorii acasă la ei odraslele să aibă grijă de ele ca să aveți timp suficient să stați cu creacii în sus, să ascultați manele……. . Eu stau cu copii mei la ore și mă îngrozesc când aud manele, țipete, părinți beți care se ceartă……. atunci când unii elevi deschid microfonul să răspundă la ore. Și asta se întâmplă în oraș, mare oraș, școală din centrul orașului cotată printre cele mai bune. Auzi predare adecvată anului 2020, proiecte, adică copiați din stânga în dreapta și gata sunteți genii. Unii proști chiar nu înțeleg că tocmai asta duce la analfabetismul funcțional.

  2. Profesorii,sindicatele si cei din minister nu doresc schimbare.Toti sunt constienti ca profesorii au 16-18 ore pe saptamana,pentru care nu se pregatesc acasa deloc,au zile de concediu real in toate vacantele scolare ,in care nu fac nimic.Nu raspund pentru nimic din ceea ce fac la scoala.Concluzia este ,cum sa vrei sa schimbi ceva cand in medie un profesor are ore la scoala 3 ore si 60 minute pe zi,18 ore impartit la 5 zile lucratoare.
    In toate vacantele acum iarna din 23dec-10 ian nu gasesti picior de profesor in scoala,in cea intersemestriala din februarie si cea de la sarbatorile de Paste la fel,vara vin la scoala doar sa faca cereri si sa ridice voucherele de vacanta.Asta fac de 30 de ani incoace profesorii si este clar ca nu au sa doreasca niciodata alta schimbare.Un profesor pentru ,,activitatea” asta primeste unul fara grad didactic ,cu dirigentie si 5 ani vechime in munca
    2800 lei net,iar o profesoara cu 18 ani si gr.did 1 primeste 3750 lei net,iar unul care are si ,,gradatie de merit”,gr.1 si 25 ani vechime ,are salariul net 4900 lei,da asta primesc salariu pentru cei care stau la scoala in medie 3,60 ore pe zi si fac asta doar 8 luni si 2 saptamani pe an.Vreti sa spuneti ca beneficiarii unui asa program si cu mentiunea ca nu raspund pentru nimic din ceea ce fac la cursuri ,doresc schimbarea,fratilor nu o sa doreasca nimeni din interior schimbarea in vecii vecilor ,amin.

    1. Nu gasesti picior de profesor in scoala pentru ca esti obligat legal sa iti iei concediu. Mie mi-ar conveni sa merg in fiecare vacanta cateva zile la scoala si in vara sa stau acasa. Dar asta este ordinul ministrului, daca va mai amintiti. Pe de alta parte, pregatirea mi-o fac acasa unde am toate conditiile: internet, imprimanta cu hartie samd.

  3. Cu școala online acest progres față de anul 2011, se va pierde, și se va întoarce spre regres.
    Deschideți școlile, că mallurile, piețele și bisericile sunt deschise!

  4. Si nici nu vom avea alte rezultate atat timp cat in clasa nu se preda materia cel putin din manualele alea facute prost fiindca se merge pe principiul “cumparati caiete speciale” “culegeri” DAR COPIII NU INTELEG CE SE PREDA DE FAPT dar li se solicita sa stie sa rezolve probleme/exercitii de olimpiada cand ei nu inteleg baza lectiei, partea practica a materiei ! La Fizica, Chimie, nu se fac orele in laboratoare !!!! Aici tine de cadrul didactic care se eschiveaza “nu avem de ce sa mergem in laboratoare fiindca nu avem material didactic” pai iei macar filmulete de pe YOU TUBE si le prezinti ceva sa inteleaga si ei ce este o DILUARE sau DILUTIE.
    De online ce sa zic ?! 🙁 unii profesori nici nu se conecteaza macar la ore si sunt profesori din capitala cu o varsta respectabila si care au habar cum se lucreaza la calculator ! Culegem ce semanam !

  5. Și asta nu va spune nimic? Poate trebuie in sfarsit schimbat tot sistemul de învățământ, iar dictatura de la ore sa fie înlocuită cu un mod de predare adecvat anului 2020, materiile sa fie interesante cu proiecte științifice pt unele materii? Poate trebuie schimbata și mentalitatea unora gen eu sunt profesor știu tot iar tu ca părinte nu poți obiecta la nimic căci apoi copilul suferă consecințele din cauza ca nu spun da la tot si am o alta opinie? Nu ma refer aici la toți dar poate a deveni profesor este în strânsă legatura cu psihologia? Căci unii au nevoie întâi sa fie oameni și rar I am întâlnit.. Vorbesc cu tine de parca ești un gunoi când de fapt eu ma ocup ca copiii mei sa înțeleagă ce li s a predat în clasa. Întâi sa fim oameni demni cu drept la opinie personala și sistemul comunist sa dispară

    1. Dacă vorbiți de ”dictatură” poate ar fi mai bine să vă interesați de notele primite de acești analfabeți. Veți avea o surpriză taaare plăcută când veți constata că toți au numai note de 10,00 cu felicitări. Păi un profesor ”bun” e acela care are rezultate, nu cel care lasă corijenți. A propos, ați auzit cumva de vreun corijent sau Doamne ferește, de vreun repetent? Păi nu vă gândiți la sufletul acelui copil? Punem 10 la toți și toată lumea e fericită, nimeni stresat, transformăm examenele în șușanele, facem și învățământ obligatoriu de 12 ani și așteptăm cadourile de început, sfârșit de an, 8 martie, banchet, s.a. sau excursii cu ”școala altfel” sau schimb de experiență cu școli din UE. Halal școală, halal învățământ. Profesori eroi, salarii dublate, spor de ecran, de vacanță, de cretă, … Cine vrea să învețe să vină la meditații, același profesor, câte 5 odată și pe bani adevărați!

    2. Atata timp cat in multe scoli, mai ales din mediul rural ti se spune ca romana si matematica sunt materii esentiale si se fac astfel de afirmatii de fata cu elevii, cred ca degeaba discutam despre educatie in domeniul stiintelor. Au fost multe situatii in care chiar directori au facut astfel de afirmatii, asa ca nu ma simt deloc vinovata ca, in unele situatii, nu pot lucra cu clase in care elevi foarte vocali, care imi fac scene ca pe ei nu ii ajuta cu nimic chimia in viata, si inca de la prima ora de scoala… Din acest motiv sunt scoli in mediul rural in care se prefera ca orele de chimie, fizica si biologie sa fie date unui necalificat din sat, care este ceva in primarie sau consiliul local decat sa se plateasca naveta unui profesor calificat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O primă viziune macro asupra impactului COVID-19 în educație. Andreas Schleicher, OECD: În această criză, toți profesorii trebuie să se implice, să aibă mai multă autonomie și să fie încurajați spre schimbare, cu ajutorul tehnologiei

“Riscurile cu care se confruntă omenirea cresc pe măsură ce lumea devine mai interconectată: pandemia de COVID-19 nu se oprește la granițe și îi afectează pe oameni indiferent de naționalitate,…
Vezi articolul

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul

EXCLUSIV Op Ed / Copiii trebuie să se întoarcă la școală, dar nu este o opțiune ca lucrurile să rămână neschimbate – comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, şi Henrietta Fore, directoarea UNICEF

Editorial semnat de comisarul pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, şi de Henrietta Fore, directoarea executivă UNICEF „Un copil, un profesor, o carte, un stilou pot schimba lumea.” Aceste cuvinte rostite…
Vezi articolul