Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

721 de vizualizări
Foto: Facebook/ Marianne Thyssen
Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani, numărul angajaților din UE a crescut până la niveluri record, în timp ce șomajul a atins nivelul său cel mai scăzut. Pentru a obține un loc de muncă, este esențial să ai competențele adecvate, însă profilul competențelor necesare se schimbă la fel de rapid ca societatea noastră modernă.

Având în vedere progresele tehnologice, evoluțiile științifice și provocările demografice și de mediu, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru a spori șansele oamenilor de a-și găsi un loc de muncă pe piață.

În acest context, sunt convinsă de importanța competențelor profesionale, întrucât ele oferă oamenilor de toate vârstele calificările de care au nevoie și deschide noi oportunități. Iată de ce am promovat educația și formarea profesională (EFP) încă din prima zi a mandatului meu. EFP reprezintă o oportunitate concretă și practică de a dobândi noi competențe, de a acumula noi cunoștințe și de a avea acces la noi cariere ce oferă perspectiva unui viitor mai bun. Iar avantajul cel mai mare este că toată lumea poate participa la EFP; lucrătorii se pot recalifica și perfecționa la orice vârstă.

Cifrele vorbesc de la sine: educația și formarea profesională (EFP) este o modalitate sigură de pătrundere pe piața muncii. În 2018, rata de angajare a tinerilor absolvenți de EFP a fost de 79,5 %, în comparație cu 66,3 % pentru absolvenții de învățământ secundar superior general care au intrat pe piața muncii. Este un fapt dovedit că adulții care participă la educație și formare profesională își îmbunătățesc performanțele la locul de muncă.

Însă în ciuda beneficiilor pe care le poate aduce, EFP este percepută de foarte mulți ca o “opțiune secundară”, oarecum inferioară altor alternative educaționale. Iată de ce inițiative precum Săptămâna europeană a competențelor profesionale sunt atât de importante.

Aflată în cel de-al patrulea an de existență, Săptămâna pune în lumină meritele EFP în toate formele sale și atrage atenția asupra potențialului acestei forme de educație de largă acoperire. Mii de evenimente și activități urmează să aibă loc pe tot parcursul anului 2019 și în cursul Săptămânii înseși, aducând EFP în centrul atenției în întreaga Europă.

Deși România ia măsuri pentru a trece la un sistem dual de învățământ profesional și tehnic, are în continuare cea mai scăzută pondere a absolvenților cu experiență de învățare la locul de muncă și cea mai mică proporție de adulți implicați în învățarea pe tot parcursul vieții în UE.

România are, de asemenea, una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar timpuriu la nivelul UE. Prin urmare, aștept cu interes să văd impactul reformei EFP și sper că programele revizuite de învățământ profesional și tehnic, calificările profesionale și standardele de formare vor spori calitatea și atractivitatea VET în țară. De asemenea, încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă.

Sunt foarte mulțumită că România sprijină Săptămâna europeană a competențelor profesionale promovând EFP, ajutându-i pe oameni să-și descopere talentele și permițându-le să exploreze posibilitățile oferite de EFP, atât în prezent, cât și în viitor, în toate etapele vieții lor.

___

Marianne Thyssen este Comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Radu Vancu, scriitor: Ce se predă în manuale, ca fiind literatură, e literatură îmblânzită, literatură căreia i s-au scos colții. Adevărata literatură e în librării, în biblioteci, trebuie să mergi să o vânezi ca și cum ai vâna un animal sălbatic. Cum ar putea un profesor să facă asta?

„Adevărata literatură e în altă parte”, nu în manualele după care se predă aceasta în școli, spune scriitorul Radu Vancu, întrebat cum ar trebui să se predea literatura, într-o conferință…
Vezi articolul

Lista celor 36 de școli și grădinițe din București care sunt în scenariul roșu și unde peste 23 de mii de elevi fac școală online. Dintre ei, 470 nu au dispozitive pentru lecții pe net, iar 10 mii fac orele doar pe telefoane

În cele 36 de școli și grădinițe din București aflate în scenariul 3, roșu, erau peste 23.271 de elevi înregistrați în luna mai 2020, potrivit datelor de la Ministerul Educației.…
Vezi articolul

Cinci „categorii de profesori” identificate de președinta ARACIP, agenția care evaluează, acreditează și autorizează școlile / Mariana Dogaru: În momentul în care gândim generalități ce duc mai degrabă la etichetare, nu avem cum să obținem rezultate

Într-un mesaj publicat pe Facebook, președinta ARACIP, Mariana Dogaru, susține că dacă „gândim generalități ce duc mai degrabă la etichetare, nu avem cum să obținem rezultate”, în contextul dezbaterii create…
Vezi articolul