Evaluarea pierderilor de învățare cauzate de pandemie a devenit, în ultimul an, o prioritate pentru aproape toate țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care dorește să adere și România, potrivit celui mai recent raport anual al acesteia pe tema educației, “Education at a Glance – 2022”. Acesta trece în revistă performanța țărilor membre în domenii-cheie, de la participarea la învățământul preșcolar până la finalizarea studiilor superioare, performanță care se menține ridicată, în acele țări, chiar și în contextul pandemiei care s-a făcut puternic simțită până la începutul acestui an.
Raportul OCDE – organizație ce reunește 38 de țări, inclusiv majoritatea (22) țărilor membre UE – arată că, pe măsură ce impactul pandemiei a început să se simtă tot mai puțin în activitatea școlară, s-au intensificat activitățile de evaluare și recuperare a pierderilor, în ultima parte a anului trecut și prima jumătate a acestui an. Din acest punct de vedere, documentul notează că, în timp ce majoritatea țărilor membre întâmpină greutăți în a evalua neparticiparea elevilor și profesorilor la procesul educațional, aproape un sfert dintre țări au reușit să o facă. Pe de altă parte, cele mai multe țări au organizat evaluări standardizate pentru a cuantifica pierderile de învățare din perioada pandemiei.
- 11 țări au reușit să ofere date privind absențele profesorilor în timpul perioadei de pandemie, iar opt au semnalat o creștere a numărului de absențe în cel puțin un ciclu de învățământ.
- Circa 80% dintre țările membre OCDE au implementat programe remediale la nivelul învățământului primar și secundar.
- 19 din 28 de țări pentru care există date au adoptat măsuri de recuperare a pierderilor și pentru învățământul preșcolar.
- În 19 din 29 de țări pentru care există date au fost luate măsuri de sprijin psihologic și socio-emoțional pentru elevii din învățământul primar și secundar.
Date-cheie pentru țările membre OCDE în 2021 (raportul complet aici):
- 83% dintre copiii cu vârste de 3-5 ani erau, în medie pentru țările membre, înscriși la grădiniță, iar alți 4% erau deja înscriși în învățământul primar (în România, rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a fost, în anul 2020-2021, de 84,5%).
- În țările membre, există diferențe foarte mari în felul cum profesorii își segmentează activitățile: dacă în unele țări profesorii de liceu sunt așteptați să predea efectiv în aproximativ o treime din timpul de lucru, alții trebuie să dedice predării două treimi din timpul de lucru. În medie la nivelul organizației, profesorii trebuie să predea 1.000 de ore anual în învățământul preșcolar, 800 de ore în învățământul primar, 700 de ore în învățământul secundar.
- Ponderea tinerilor cu vârste de 25-34 de ani care au obținut o calificare în învățământul superior a crescut până la 48% în 2021, în medie la nivelul organizației (de la 27% în anul 2000). La nivelul UE, în 2020 41% din populația din această categorie de vârstă avea studii superioare complete, România aflându-se pe ultimul loc în cadrul Uniunii, cu doar 25%. La nivelul OCDE, mai puțini studenți la studii de licență (39%) își încheie studiile superioare la timp, dar procentul crește la 68% la trei ani după data de finalizare normală a programului de studii.
Foto: © Tatyana Gladskikh | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
Mihai Peticilă