Reducerea fondurilor dedicate burselor și transportului pentru studenți va duce la creșterea abandonului universitar, au declarat rectorii Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, Liviu Maha și Dan Cașcaval la Radio Iași. Rata abandonului în învățământul superior este de aproximativ 20%, însă Liviu Maha afirmă că există și specializări pe care 30% dintre tineri le-au abandonat în unii ani.
„Culmea este că noi suntem în Uniunea Europeană, iar una dintre deciziile prioritare ale Consiliului Uniunii Europene este acela ca procentul celor de până la 35 de ani care au studii superioare să crească către 40%. Or, noi, în România, ne situăm undeva la jumătate, sub jumătate din acest procent”, a declarat rectorul Dan Cașcaval.
„Noi trebuie să respectăm o decizie a Consiliului Europei, dar, în același timp, nu facilităm această posibilitate ca toți tinerii sau cât mai mulți tineri să poată urma studiile universitare”, a completat el.
În ceea ce privește abandonul universitar în cazul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, Dan Cașcaval a afirmat că „noi suntem cam la 23% chiar din estimările noastre recente”.
Liviu Maha, rectorul Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, a explicat că profilul studentului variază și că rata abandonului diferă în funcție de facultate și specializare.
„Noi [n. red. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași] avem o diversitate mai mare în ceea ce privește riscul de abandon, fiind o universitate comprevensivă. Într-un fel se întâmplă la o facultate care pregătește poate prioritar cadre didactice pentru învățământul preuniversitar, domenii mai teoretice și deosebit de cele care sunt cerute de piață și unde se văd oportunitățile de angajare”.
„Media e undeva e tot de 15-20% la licență și în cazul nostru, dar avem și specializări, programe care merg spre 25-30%”, a precizat acesta. De exemplu, la Facultatea de Istorie din cadrul universității, rata abandonului a fost „chiar și 30% în unii ani, în alți ani mai puțin”.
Astfel, riscul de abandon școlar este crescut în cazul facultăților în cadrul cărora se formează cadrele didactice. La fel este și în ceea ce privește domeniile umaniste, însă, în ultimii ani au fost înregistrate dificultăți în a atrage studenții către științele exacte, menționat Liviu Maha.
„Riscurile sunt pe licență și mai ales pe programele de studii care pregătesc, în cazul nostru, carte didactice pentru învățământul preuniversitar, deci domenii umaniste și nu numai. Ultimii ani arată și pe ceea ce înseamnă științele exacte – fizică, chimie – probleme pe atragerea de candidați și acolo ar fi un stimulent important de a păstra, deci retenția ar fi importantă”.
Dan Cașcaval asociază creșterea abandonului în universități și cu eliminarea gratuității transportului pentru studenți. „O măsură al cărui al cărui impact tinde către zero din punctul meu de vedere, dar care contribuie, într-adevăr, la reducerea interesului pentru școală sau al posibilității de a merge la școală”, a menționat el.
„Anul trecut, Ministerul Educației a cheltuit 35 de milioane de lei pentru transportul studenților […]. Oricum nu sunt foarte multe astfel de deplasări, dovadă că, practic, scăderea bugetului alocat pentru transportul studenților a fost minimă. A fost de vreo 5-10% prin aceste măsuri luate. Practic, din cele 35 de milioane de lei, doar 10% se duceau pe alte rute decât pe cele casă-școală”, a mai afirmat acesta.
Liviu Maha a subliniat faptul că aceste beneficii financiare contribuie la starea de bine a studenților și, în consecință, la dorința lor de a învăța.
„Este poate, într-un fel, și un disconfort psihologic, pentru că studenții sunt totuși adulți. Adulții au nevoi diferite față de un copil, care e în întreținerea părinților și face cam ceea ce îi dau voie părinții să facă. Studenții trebuie să aibă acest minim de confort, de resurse pentru a învăța”.
„Până la urmă, vorba domnului rector, câte drumuri poți face? Mergi poate și în vacanță gratuit, dar e firesc până la urmă. Chiar Ministerul are program gratuit de tabere. Adică nu e ceva care să nu facă parte din programul național. E total lipsit de logică. Sunt atâtea localități fără gară. Ajungi să dai mai mult pe ocazie …”, a mai adăugat rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Întrebate care sunt principalele cauze care stau la baza abadonului universitar, Dan Cașcaval a precizat că „cea mai mare rată de abandon este în anul I, pentru că este trecerea de la un sistem de învățământ preuniversitar la universitate […]. Apoi, deja din anii doi și trei sunt sunt procente mai mici și ajungem la media de care spuneam”.
Informații de context
În 2022, un raport UEFISCDI arăta că 47,96% era rata de abandon la nivel de licență, pentru studenții înmatriculați în 2015, 42% – rata de abandon la nivel de master și 70% la studiile de doctorat
Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvernul Bolojan prevede raportarea burselor studențești la salariul minim net, ci nu la cel brut, cum a fost până acum. Concret, pentru că bursele nu se impozitează, statul va reține impozitul din brut, ceea ce duce la o scădere cu aproximativ 40% a fondului dedicat burselor, direcționat de MEC către universități.
Amintim că bursele studențești nu au un cuantum fix stabilit de lege (în afară de bursele sociale, în valoare de 925 lei/lună), ci fiecare universitate primește un fond de burse pe care îl împarte pe diverse criterii în ce tipuri dorește, în acord cu regulile emise de ministerul Educației. Asta înseamnă că fiecare universitate în parte va decide dacă păstrează cuantumurile de până acum și alocă burse către mai puțini studenți sau modifică sumele astfel încât să ajungă pentru mai mulți beneficiari.
- O altă posibilitate este aceea ca universitățile să suplimenteze cuantumul burselor din fonduri proprii pentru a păstra valorile și numărul de beneficiari din prezent.
Edupedu.ro a arătat că, dacă până acum statul aloca universităților 405 lei per student pe lună pentru burse (raportat la salariul minim brut de 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025), va da de acum încolo doar 216,5 lei.
În ceea ce privește transportul, reducerea de 90% la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate, continuând restricția impusă anul acesta de fostul Guvern Ciolacu prin OUG 156 de la finalul anului 2024. Iar reducerea la transport local se aplică doar în orașul în care se regăsește instituția de învățământ la care este înmatriculat studentul.
Luni, 29 septembrie, studenții au protestat în mai multe centre universitare din țară și la București: la Cluj-Napoca sute de studenți au protestat în fața Prefecturii chiar în timp ce ministrul Educației, Daniel David, deschidea anul universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”; la Iași protestul a fost organizat în Piața Unirii; și la Galați, Suceava, Alba Iulia, Sibiu și Baia Mare, studenții au ieșit în stradă la orele anunțate de ANOSR.