Ministrul Educației și Cercetării spune public că are prieteni și cunoștințe care „mereu discută” și care critică măsurile luate de Daniel David și Guvernul Bolojan pentru creșterea numărului de elevi în clasă, fragmentarea normelor și tăierile de burse. Oficialul a spus într-un interviu la Radio România Cultural, pe 25 iulie, înainte de a pleca în concediu de odihnă, că prietenii și cunoștințele îi critică măsurile fără să țină cont de contextul bugetar.
„Am și cunoștințe, prieteni care mereu discută exact pe acest lucru, cu mărirea normelor, redimensionarea burselor, uitând contextul. Când le amintesc – atenție! că astea nu sunt idei de reformă pe care le-ai făcut, fiindcă așa ai văzut reforma educației, sunt măsuri pentru a ne salva, pentru toamnă să avem salarii și burse, fiindcă altfel nu sunt bani – abia atunci încep să înțeleagă situația. Dar foarte mult discută numai în această logică, încă o bancă în clasă fragmentare a normelor, tăieri de burse și așa mai departe”, a declarat Daniel David.
Acesta uită să precizeze că „logica” despre care spune și pe care le-o reproșează „prietenilor” și „cunoștințelor” a fost impusă chiar de el. Într-un comunicat oficial publicat de Ministerul Educației în 17 iulie 2025, Daniel David susținea explicit că „nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1–2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultățile existente.”
La fel, situația „fragmentării normelor didactice“ a fost o temă impusă de ministru pe „logica”: „Nimeni nu își va pierde locul de muncă și vom trata fiecare situație specifică, acolo unde este cazul, în interesul cadrului didactic/elevului și al sistemului de educație”. În practică, tot mai mulți profesori și inspectori reclamă faptul că rămân fără normă, adică fără posturi, iar situațiile ies în evidență la simulările făcute pe procedurile aflate în consultare – la intrarea documentelor în vigoare sunt previzibile și mai multe efecte.
Ministrul Educației, Daniel David, mai afirmă în interviul de la Radio România Cultural, din 25 iulie, că nu este optimist în privința începutului de an școlar 2025–2026, ci „realist”: admite că va fi un moment dificil, în care fie oamenii vor înțelege contextul măsurilor impuse în educație, fie vor reacționa cu proteste și nemulțumiri.
„N-am o privire optimistă, am o privire realistă: orice este posibil. Și ca oamenii să vadă faptul că am încercat să salvăm un blocaj legat de burse și salarii și să creadă că putem construi după aceea bine pentru sistem, pe mecanismele noi. Dar s-ar putea și să fim în situația în care oamenii să refuze să înțeleagă de ce s-au făcut aceste modificări”, a spus David în interviu acordat postului public de radio.
Daniel David susține că nu și-a dorit aceste măsuri și că ele nu provin din Raportul QX, documentul de viziune prezentat în mai 2025. „Repet, aceste măsuri nu-s parte din reforma pe care mi-am dorit-o sau din Raportul QX, dar ca ministru, eu sunt obligat să implementez acele măsuri prin care salvăm țara în toamnă”, a spus David.
El a avertizat că dacă aceste măsuri nu vor fi înțelese și acceptate, „probabil că o să fie proteste și alte lucruri care o să încurce începutul de an.” Totuși, speră că, odată trecut momentul de criză, „vom începe să construim împreună astfel încât să reducem disconfortul și să reducem perioada asta de măsură temporară, să nu dureze foarte mult.”
Redăm fragmentul pe această remă cu declarațiile ministrului Daniel David:
Moderator: „Totuși, aveți o privire optimistă referitor la anul școlar 2025-2026?
Daniel David: N-am o privire optimistă, am o privire realistă: orice este posibil. Și ca oamenii să vadă faptul că am încercat să salvăm un blocaj legat de burse și salarii, și să creadă că putem construi după aceea bine pentru sistem, pe mecanismele noi, dar s-ar putea și să fim în situația în care oamenii să refuze să înțeleagă de ce s-au făcut aceste modificări. Am și cunoștințe, prieteni care mereu discută exact pe acest lucru, cu mărirea normelor, redimensionarea burselor, uitând contextul. Când le amintesc – atenție! că astea nu sunt idei de reformă pe care le-ai făcut, fiindcă așa ai văzut reforma educației, sunt măsuri pentru a ne salva, pentru toamnă să avem salarii și burse, fiindcă altfel nu sunt bani – abia atunci încep să înțeleagă situația. Dar foarte mult discută numai în această logică, încă o bancă în clasă fragmentare a normelor, tăieri de burse și așa mai departe.
Da, toate astea sunt, dar nu sunt reforme dorite în educație, sunt reforme prin care ne salvăm bursele și salariile în toamnă. Ăsta este adevărul și de aceea sunt realist că nu știu dacă se va înțelege acest lucru. Că dacă se va înțelege, sigur că vom începe, unii oameni nemulțumiți în toamnă, dar începem să construim împreună astfel încât să reducem disconfortul și să reducem perioada asta de măsură temporară, să nu dureze foarte mult. Dar dacă nu se va înțelege, probabil că o să fie proteste și alte lucruri care o să încurce începutul de an.
Nu știu ce se va întâmpla, eu încerc să fiu cinstit cu oamenii, să le spun de ce suntem aici, să le dau speranță, să-i înțeleg că nu sunt mulțumiți, să-i înțeleg că sunt supărați și pe mine, deși, repet, aceste măsuri nu-s parte din reforma pe care mi-am dorit-o sau din Raportul QX, dar ca ministru, eu sunt obligat să implementez acele măsuri prin care salvăm țara în toamnă”.
Ce se întâmplă în realitate: clase comasate, ore pierdute, posturi eliminate
Inspectoratele școlare din teritoriu confirmă că reorganizarea forțată a claselor și creșterea numărului de elevi per clasă determină comasări, desființări de clase și pierderi de norme inclusiv pentru cadrele titulare. ISJ Iași, prin inspectorul general Rodica Leontieș, a recunoscut public că „încadrarea va suferi modificări și implicit și profesorii titulari vor fi afectați”.
Răspunsul cenzurat al Institutului de Științe ale Educației (ISE), obținut pe surse de Edupedu.ro, atrăgea atenția că măsurile din Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, determină instabilitate profesională și afectează chiar titularii.
O analiză Edupedu.ro făcută pe 2 iulie, înainte de apariția proiectelor cu normele de alicare și înainte de intrarea în vigoare a legii 141/2025, arăta că 14.000 de posturi și catedre de profesori ar urma să fie eliminate, iar prin asta circa 165.000 de elevi ar fi afectați dor prin măsura creșterii normei didactice la 20 de ore pe săptămână.
Vă reamintesc că liderul sindical Simion Hăncescu spunea în luna iunie că 16.000 de posturi dispar din învățământ dacă norma didactică de majorează cu 2 ore.
Sindicatele protestează deja de o săptămână în stradă, în fața Ministerului Educației și Cercetării. În ciuda asigurărilor repetate din partea ministrului că reducerile se fac din norme „libere”, profesorii din școli, inspectorii județeni și sindicatele semnalează pierderi de posturi reale și incertitudini privind încadrarea din toamnă.
Economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii: 378 milioane de lei, adică 0,6% din bugetul MEC arată estimarea Consiliului Fiscal.