Reforma principală trebuie făcută în educație și cercetare, a declarat ministrul Daniel David la Chișinău, unde participă sâmbătă la Forumul cercetătorilor. Acesta a spus că i-a spus de repette ori „primului ministru” că „degeaba faceți reforme în, nu știu, economie, transport, sănătate și așa mai departe. Reforma principală trebuie făcută în educație și cercetare, fiindcă noi îi pregătim și pe specialiștii din economie, transportul, sănătate, cultură. Dacă noi pregătim prost, n-ai ce reforme să faci, lucrurile n-o să funcționeze bine”.
„De aceea am făcut un pas mai departe, spunând ba în glumă, ba în serios – și un pic în glumă, ca să nu îi supăr pe ceilalți colegi miniștri – cel mai important minister într-o societate democratică este Ministerul Educației și Cercetării. Vrei să dezvolți societatea, investești acolo. Vrei să prăbușești o societate, distrugi acele sisteme“, a declarat ministrul David.
Declarațiile ministrului Daniel David sunt pe contrasens cu măsurile luate în sistemul de Educație de Guvernul Bolojan, din care face parte. Fără nicio estimare de impact educațional, fără nicio fundamentare științifică, bazată pe date sau pe știință, ministrul Daniel David a impus și aplicat comasarea a peste 500 de școli din România în ultima lună, pe baza criteriilor administrative, a crescut normele didactice ale tuturor profesorilor cu 2-4 ore pe săptămână, pe motiv că ar fi sub media UE – afirmație demontată de analiza Institutului de Științe ale Educației, cenzurată masiv de Daniel David și cabinetul său pentru că îi contrazicea susținerile politice.
A redus tariful de plata cu ora cu aproape 50%, a eliminat bursele de excelență olimpică și mai mult de jumătate din bursele de merit pentru elevi, a redus bugetul de burse pentru studenți. Măsurile au fost prezentate mai întâi ca o reformă, pentru că „Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”, apoi în urma protestelor profesorilor și studenților, ministrul David a prezentat măsurile drept unele „de austeritate” nu „de reformă”. În seria de contradicții și piruete făcute de Daniel David în ultimele luni, se remarcă declarațiile ministrului Educației și Cercetării pentru nesusținerea creșterii normei didactice și cele în care spunea că nu va conduce un minister al austerității, dacă banii economisiți nu vor fi păstrați în sistem pentru dezvoltarea lui, contrazise la scurt timp de faptele oficialului.
Abia pe 8 august, ministrul a recunoscut public faptul că bugetul pe 2025 a fost insuficient încă de la începutul anului, iar el știa foarte bine asta: „Noi am solicitat bani pentru tot anul, am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an”.
Redăm alocuțiunea ministrului Educației și Cercetării Daniel David la Forumul cercetătorilor Republica Moldova – România, din 23 august 2025:
„Bună ziua tuturor mă bucur să fiu din nou aici. Așa cum îi spuneam domnului ministru Dan Perciun, nu mai vin, aștept să ne viziteze el la București și după aceea vin din nou cu plăcere, pentru că într-adevăr, legăturile dintre noi sunt legături bidirecționale. Fiecare avem de învățat unii de la ceilalți. Am trecut de faza în care cineva are mai multă expertiză, mai multă cunoaștere în domeniu decât celălalt, mai ales în zona cercetării. Nu vreau să vorbesc sau să spun prea multe. Voi repeta, într-un fel, ce am spus și la conferința de presă, fiindcă am înțeles că nu s-a auzit foarte bine.
Și spuneam la conferința de presă faptul că eu, ca ministru, mă uit – și înainte să fiu ministru, ca psiholog – totdeauna mă uit la contextul mai larg, ce se întâmplă în diverse țări în lume, sub aspect psihocultural. Și nu putem să nu vedem că lumea se reașează, vechile paradigme se schimbă la nivel internațional, nu mai vedem schimbări așa, în cadrul unor paradigme cunoscute, se schimbă lumea, se schimbă paradigmele. Și atunci, într-un astfel de demers, trebuie să te întrebi ce se întâmplă cu țara ta și cam unde vrei să te așezi în această schimbare de paradigmă. Iar România și sunt convins că și Republica Moldova a ales și alege, sigur, să fie de partea a ceea ce numim lume liberă. Ce înseamnă lume liberă? Lume liberă înseamnă o lume care se fundamentează în primul rând pe democrație.
Numai că democrația, indiferent cum te uiți la aceste țări, îți dai seama că de fapt, are în spate ceva mai profund. Și acele țări ajung să fie democratice, care la un moment dat au pus la baza dezvoltării lor și de la baza dezvoltării societății lor cunoașterea. Adică au hotărât că trec dincolo de vocea celui care strigă cel mai tare, dincolo de pseudoștiință, dincolo de abordări care de care mai ciudate și s-au definit ca fiind knowledge based societies – societăți bazate pe cunoaștere. Bun. Numai că, atunci când te uiți la cunoaștere automat îți dai seama – și cum am spus și la conferința de presă, nu o spun cu aroganță, nu o spun cu mândrie, o spun ca un om care vede ce se întâmplă – de cunoaștere se ocupă cercetarea și educația, pentru că acea cunoaștere trebuie să fie produsă de cineva, ci cunoașterea o generezi prin cercetare științifică. iar după ce ai generat-o nu rămâne doar în articole, cărți sau în patente, trebuie diseminată în mintea oamenilor – mintea copiilor, educația adulților – astfel încât să poată fi utilizată în viața de zi cu zi. Mereu am spus și primului ministru și când nu eram ministru: degeaba faceți reforme în, nu știu, economie, transport, sănătate și așa mai departe. Reforma principală trebuie făcută în educație și cercetare, fiindcă noi îi pregătim și pe specialiștii din economie, transportul, sănătate, cultură. Dacă noi pregătim prost, n-ai ce reforme să faci, lucrurile n-o să funcționeze bine. De aceea am făcut un pas mai departe, spunând ba în glumă, ba în serios – și un pic în glumă, ca să nu îi supăr pe ceilalți colegi miniștri – cel mai important minister într-o societate democratică este Ministerul Educației și Cercetării. Vrei să dezvolți societatea, investești acolo. Vrei să prăbușești o societate, distrugi acele sisteme.
Or, ce facem noi aici pe componenta de cercetare, după mine, face parte din acest plan mai general. Sigur că este un pas mic față de planul general, dar este un pas mic și important. Noi am început aceste proiecte bilaterale, am identificat probleme care sunt orice cercetare pornește de la o problemă, am identificat probleme care sunt de interes pentru noi toți. Soluțiile sper să fie soluții care să ne ajute să rezolvăm problemele, să împingem lucrurile mai departe și așa cum spunea domnul ministru, dincolo de interesul de a rezolva acuma și de a găsi soluții și de a ne cunoaște și a ne consolida, să ne amintim că trebuie să fie o platformă pentru banii noștri care sunt în Uniunea Europeană, trebuie să-i atragem de acolo și să-i aducem… să-i aducem spre casă, ca să spun așa.
Or aici ne antrenăm și pentru acest lucru încă o dată mă bucur să fiu aici. De fapt, e chiar o plăcere. Chiar simt că, ținând cont de al doilea mandat de ministru unde dintr-un ministru care a venit cu ideea de a implementa Raportul QX cu cele 10 reforme pe care le-am pregătit, ne-am trezit într-o criză fiscal-bugetară. Nu e o criză economică, e o criză fiscal-bugetară în care am devenit un fel de ministru – alături de alți colegi de-ai mei, cred că după premier, probabil eu am profilul cel mai accentuat, pentru că e un sistem mare și care contează în economia românească – un fel de ministru al austerității. Dar trebuie să luăm aceste măsuri pentru a putea încheia bine anul 2025 și să începe să creștem după aceea. Așa că venind aici m-ați readus în normalitate și vă mulțumesc pentru asta”.
Alocuțiunea poate fi urmărită și în VIDEO:
