Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și secretarul de stat Sorin Ion au prezentat cifre despre impactul Legii Bolojan privind numărul de elevi la clasă și comasările de școli pe 16 octombrie, la Gala Inovației și Performanței în Învățământul Dual, organizată de Asociația Hands Across România la Consiliul Județean Timiș. Aceștia au respins scenariul școlilor-mamut și au anunțat o creștere medie sub un elev per clasă. „Povestea cu numărul de elevi la clasă a fost puțin exagerată”, a spus Sorin Ion.
- ANALIZĂ Comasările de școli făcute de Guvernul Bolojan „pe repede înainte”, cu obiective strict economice, sunt pe contrasens cu toate recomandările OCDE pentru reorganizarea rețelei școlare, pe care ministrul Daniel David le invocă în ultima vreme în susținerea măsurilor luate
- Amintim că România se numără printre primele țări UE cu cei mai mulți elevi per profesor în toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial, liceal – date Eurostat din 2023
Daniel David sustine că, potrivit datelor analizate la nivel național, „nu au apărut supraaglomerări” în urma aplicării noii legi a învățământului care stabilește numărul maxim de elevi dintr-o clasă, însă nu a precizat câte clase au depășit pragul de 30 de elevi sau care este numărul de elevi per profesor. Ministrul trage concluzia pe baza mediei numărului de elevi la clasă că nu au apărut supraaglomerari.
Sorin Ion a explicat că doar în 1,5% dintre cazuri s-au făcut suplimentări de efective cu aprobarea inspectoratelor școlare, iar aproximativ 3, 4% dintre clase funcționează peste limita prevăzută de lege.
„Impactul real nu e chiar atât de grav. Toată lumea a înțeles că, odată ce am introdus un număr superior de elevi la clasă, aceste numere au crescut brusc. Ori asta ar fi însemnat să aducem copii din străinătate, pentru că tot cu aceiași copii din țara asta vorbim”, a spus Sorin Ion.
Ministrul Daniel David a spus că datele oficiale arată o creștere minoră a numărului mediu de elevi per clasă.
„Am fost paratrăsnet în ultimele două-trei luni, așa că vreau să clarific niște mituri. Era absolut normal ca oamenii să fie îngrijorați că aceste măsuri fiscal-bugetare o să ducă la supraaglomerarea claselor sau la comasări care duc la școli-mamut. Noi am făcut analize și știam că nu o să ducă la supraaglomerare”, a declarat Daniel David.
Datele prezentate de ministrul Daniel David:
„La nivelul învățământului primar, media numărului de copii într-o clasă a fost anul trecut 18,3, acum suntem la 19,1 – o creștere sub unu. La gimnaziu de la 18,9 la 19,2, iar la liceu de la 24,9 la 25. N-au fost creșteri mari, nu avem clase supraaglomerate și copiii nu mai încap în clase doar în câteva situații izolate.”
Datele din Raportul prezentat de Daniel David la 10 luni de mandat:
În anul școlar 2024-2025 în clasa a VIII-a am avut în țară 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi.
De altfel, cele mai multe clase se află între limitele inferioare și cele superioare,
astfel că, după măsurile fiscal-bugetare, numărul mediu de copii în clasă se prezintă
astfel:
– Învățământ primar: 18.30 (2024-2025) vs. 19.17 (2025-2026)
– Gimnaziu: 18.9 (2024-2025) vs. 19.22 (2025-2026)
– Liceu: 24.9 (2024-2025) vs. 25 (2025-2026).
Declarațiile ministrului Daniel David si ale secretarului de stat Sorin Ion
Sorin Ion: Revenim la întrebarea dumneavoastră. Povestea cu numărul de elevi la clasă cred că a fost puțin exagerată, mai degrabă în spațiul public, pentru că noi am făcut și analize cât am putut de precise despre impactul pe număr total de clase din România și ne-au interesat două elemente: în câte situații numărul de elevi a crescut cu aprobarea Inspectoratului Școlar și în câte situații a ajuns la maximul posibil din lege.
Pentru că toată lumea înțelege că, odată ce în noile reglementări am introdus un număr superior de elevi la clasă, s-a și întâmplat brusc ca aceste numere să crească, or, asta ar fi însemnat să aducem copii din străinătate, pentru că tot cu aceiași copii din țara asta vorbim.
Sper să-mi aduc aminte corect, domnule ministru, și că sunt extrem de mici aceste cazuri.
Cred că avem undeva, la număr maxim de elevi cu suplimentare, cu tot, cam 1,5%, și număr de clase cu aprobare de funcționare peste numărul din lege este undeva la 3%, poate 4%. Adică impactul real nu e chiar atât de grav.
E adevărat că aici, cumva, liceele tehnologice sunt puțin dezavantajate, pentru că dumneavoastră vă referiți la o migrație a copiilor din zona tehnologică către zona teoretică. Dar să nu uităm un lucru: toate aceste transferuri, pentru că discutăm aici de transferuri, nu se pot realiza acum, pentru că anul ăsta admiterea s-a făcut pe 24, respectiv 26; 24 la tehnologic și vocațional, 26 la teoretic. La momentul când s-au aprobat noile cifre maximale, admiterea era încheiată.
Deci poate discutăm despre un impact în perspectivă, dar despre impactul real vom discuta după ce ne facem analiza, nu știu, după un an de implementare. Pe de altă parte, corect este să spunem că nu ne aflăm departe de ceea ce aveam acum doi-trei ani în sistem, la numărul maxim.
Daniel David: Am fost paratrăsnet în ultimele două-trei luni, așa că vreau să clarific niște mituri. N-am pus sub semnul întrebării niciodată îngrijorările. Era absolut normal ca oamenii să fie îngrijorați că aceste măsuri fiscal-bugetare o să ducă la supraaglomerarea claselor, că comasările o să ducă la școli-mamut și așa mai departe.
Noi am făcut niște analize, noi știam că nu o să ducă la supraaglomerarea claselor în general, pentru că toate astea au avut în spate o logică, niște analize.
Spre exemplu, în acest moment, la nivelul învățământului primar, media numărului de copii într-o clasă, în anul școlar trecut, a fost de 18,3. Acum suntem la 19,1, deci o creștere sub unu.
La gimnaziu, de la 18,9 am ajuns la 19,2, iar la liceu, de la 24,9 la 25. N-au fost creșteri mari, în medie, și nu avem clase supraaglomerate și copii care să nu mai încapă în sălile de clasă.
Așa cum spunea și domnul secretar de stat, orice creștere a fost cerută de școală, în funcție de resursele pe care le avea, ar fi trebuit să țină cont de resursele de spațiu și de procesul educațional. Deci, altfel spus, valorile arată că mediile au crescut ușor, însă sub valoarea 1. Cred că e important să spunem acest lucru.
Asta nu înseamnă, repet, că n-am corectat o serie de lucruri, după părerea mea, aberante, pe care le-am avut. Eu cred că sunt aberante, alții cred că nu sunt, dar noi am avut clase de a VIII-a, spre exemplu, cu doi copii, cu trei copii, cu patru copii, cu cinci copii și duceai câte 6, 7, 8 profesori pentru acel nivel.
Am ajuns în situația în care, în loc să faci o clasă de 16 copii, fiindcă îți permiteau limitele, făceai două de opt. Eu cred, repet, că n-a fost un lucru bun.
Per ansamblu, dacă măsurile au fost luate pe repede înainte, unele trebuie corectate, cum este plata cu ora, de exemplu, sau bursele. Altele, să știți, le pot apăra: comasările le pot apăra în cea mai mare parte. Unele trebuie monitorizate și ajustate, dar cea mai mare parte dintre comasări cred că este ok. În același timp, modificările în limitele claselor, în acest moment, nu par să fi generat probleme mari.
Sorin Ion: Deși sunt convins că majoritatea din sală știu acest lucru…
- Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.