Primele școli verzi, în România, vor apărea până în anul 2025, a spus Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, la Radio EuropaFM sâmbătă, 15 ianuarie. Emisiunea, redată integral, mai jos.
Declarațiile sale vin în contextul în care, pe 10 ianuarie, s-a lansat în dezbatere publică Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, elaborat de Grupul de lucru pe tema educației cu privire la schimbări climatice și mediu, înființat la nivelul Administrației Prezidențiale.
Printre măsurile din raport, se propun, conform discuțiilor de la lansarea raportului:
- Săptămâna verde pentru anul școlar: 2022 – 2023
- Actualizarea programelor școlare a orelor de biologie cu noțiuni de mediu și schimbări climatice.
- Ministrul Educației a spus că sunt elemente care trebuie introduse de la grădiniță, iar la învățământul preuniversitar la materii precum biologie, geografie, economie și educație tehnologică, și la alte discipline în funcție de vârsta și nivelul elevului.
- Cursuri opționale pentru schimbări climatice și mediu
- Promovarea de bune practici și de acțiuni pentru mediu
- Recompensarea personalului didactic implicat
- O platformă web dedicată
- Manuale auxiliare în format digital și clasic
- Kituri de măsurare a poluanților din atmosferă
- Aplicații gratuite în școli pentru a măsura factorii poluanți
- Program de formare a profesorilor și suporturi de curs
Activități legate de mediu, propuse de Administrația Prezidențială la lansarea raportului pentru săptămâna “Școala Altfel” 2022, care însă nu mai este în calendarul anului școlar în curs
Administrația prezidențială propune activități pentru elevi care să aibă loc în acest an școlar, în perioada Școlii Altfel, dar aceasta a fost eliminată din structura anului școlar în luna noiembrie 2021, chiar de către ministrul Sorin Cîmpeanu, prin modificarea făcută în timpul vacanței forțate a elevilor.
“Propunem lărgirea componentei de activități legate de schimbări climatice și mediu în Școala Altfel, în anul școlar 2021- 2022”, a declarat Alexandra Bocșe, consilier de stat la departamentul Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale, în cadrul lansării raportului “Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile” de pe 11 ianuarie 2022. La evenimentul de marți, 11 ianuarie, au fost prezenți președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Educației, dar nimeni din sală nu a sesizat că propunerea de a organiza activități de mediu în Școala Altfel nu se poate concretiza, din moment ce în structura actuală a anului școlar nu este prevăzută Școala Altfel.
Amintim că, în luna noiembrie a anului trecut, ministrul Educației anunța cum pot fi recuperate cele două săptămâni de vacanță forțată: „Compensarea se face printr-o săptămână din vacanță în perioada 3-10 ianuarie pentru elevii din gimnaziu și liceu și printr-o a doua săptămână, renunțându-se la săptămâna Școala Altfel, iar pentru elevii din învățământul primar se va renunța doar la Școala Altfel, în cazul lor nu vor avea pierdere din vacanța de iarnă. Vom intra în vacanță în data de 23 decembrie, vom avea 10 zile de vacanță de sărbători, elevii de gimnaziu și liceu vor reveni la școală pe 3 ianuarie, elevii din clasele 0-IV vor reveni la școală pe 10 ianuarie”.
Emisiunea, redată integral:
Moderator: “Doamna Deca, ce șanse sunt să le oferim copiilor noștri educație de calitate pentru climă și sustenabilitate în condițiile în care inclusiv clasa politică nu pare interesată de acest aspect care este important și foarte evident deja. Ați văzut ce s-a declarat după raport, ați văzut ce vor copiii noștri.
Ligia Deca: Am văzut și permiteți-mi să fiu un pic mai optimistă în sensul în care un raport recent al băncii europene de învestiții ne arată că 84% dintre romani cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru secolul 21. De asemenea, aproape 90% dintre români, 88 mai precis, consideră că schimbările climatice au impact asupra vieții lor zilnice.
În momentul în care avem asemenea cifre, și mai ales mă bucură că avem cifre de interes major din zona tinerilor, cred că întreaga clasă politică nu va putea decât să țină seama de aceste preocupări și îngrijorări și să acționeze concret.
Moderator: Spuneți-ne pe scurt, să le spunem și ascultătorilor noștri, concret, pentru anul 2022, care sunt proiectele și ce urmează pentru anii ce vor veni.
Ligia Deca: Sigur. Anul 2022 este un an care a demarat cu angajamentul privind educația pentru mediu și a demarat cu o lege promulgată de către președintele României la începutul săptămânii, care vorbește despre o strategie pentru educația de mediu gata până la finalul anului. Și vorbește și de includerea în competențele cheie a competențelor vizavi de mediu. Mai mult, în raportul lansat în dezbatere publică avem o serie de activități concrete care se întâmplă anul acesta, de exemplu:
- lansarea unei platforme online interconectată cu ce există deja, apropo de resurse educaționale, unde să se găsească evenimente și activități de mediu la care fiecare profesor să își poată îndruma elevii;
- Bibliotecă Digitală cu resurse educaționale;
- surse de finanțare pentru cine vrea să facă activități formale și nonformale vizavi de temele de mediu și de climă;
- oportunități de parteneriate;
- bază de date cu locuri și actori disponibili, aceasta platformă ar trebui să fie gata până la finele anului și este o colaborare între administrația publica centrală, ONG-uri și profesioniști în educație.
Moderator: Vă opresc aici, apropo de școală și de implicare, se vorbea și de activități de școală și de mediu în săptămâna Școala Altfel, săptămână care știm că a ieșit din program, ce se întâmplă?
Ligia Deca: Așa este, săptămâna Școala Altfel a suferit în urma reconfigurării anului școlar, știți că a existat o vacanță aproape forțată din cauza pandemiei în toamnă, și atunci săptămâna Școala Altfel a dispărut în acest an școlar din calendar. Acest lucru s-a întâmplat după ce grupul de lucru a finalizat draftul de raport, dar există această perioadă de consultare publică în care astfel de chestiuni care au fost modificate pot fi corectate.
Ceea ce se menține, însă, este preocuparea ca în cadrul materiilor fundamentale, că vorbim de ale materii unde elevii pot avea acces la informații despre schimbările climatice, să fie introduse module și informații utile care se pot baza pe platforme online, pe experiențele ONG-urilor care au deja proiecte de succes în acest domeniu.
Moderator: S-a vorbit deja despre rețeaua de școli verzi, sustenabile, și suntem foarte, foarte curioși să știm când va începe reconstrucția sau construcția primei școli sustenabile în România și care sunt comunitățile vizate.
Ligia Deca: Practic, termenul pe care noi îl avem asumat în PNRR (n. red. Planul Național de Redresare și Reziliență) este 2025 pentru reabilitarea a aproximativ 300.000 de metri pătrați cu spații educaționale în școli verzi și construcția a aproximativ 46.000 de metri pătrați. Practic, de început începem din anul acesta: cu selecția comunităților unde vom construi, cu studii de fezabilitate. Deci prima etapă demarează în acest an. Dacă termenul este 2025 pentru toate, sunt convinsă că vom vedea înainte de acest termen primele școli verzi, că ele sunt noi sau reabilitate.
Moderator: Vă așteptăm școlile sustenabile, vor fi foarte importante pentru educația copiilor pentru că vor reuși să învețe mai ușor despre ce înseamnă sustenabilitate și mediu. Am vrea să știm, de asemenea, care e situația cu educația de mediu ca și materie de bază sau opțională în școală, când va fi introdusă conform ultimului proiect de lege sau ce șanse are?
Ligia Deca: Educația pentru mediu există deja în oferta de curriculum la decizia școlii, este adevărat că nu a fost disponibilă tuturor elevilor pentru că a depins de resurse și de profesori care să poată sa predea. Ceea ce ne dorim noi este să extindem semnificativ numărul de elevi care au acces la educație pentru mediu. Fie prin materii de tipul acesta opțional – curriculum la decizia școlii – fie sau și prin module în cadrul materiilor care au sens să aibă astfel de module incluse, ca vorbim de geografie, biologie, chimie etc.
Am văzut și exemple absolut lăudabile de profesori care, la prima vedere, nu te-ai gândi că pot vorbi despre schimbările climatice, dar uite că o fac cu mult succes. Spre exemplu, profesori de limba engleză cu sprijinul British Council, vedem ONG-uri care folosesc fonduri norvegiene pentru a forma profesori și, în raportul proaspăt lansat, vorbim chiar despre o rețea națională de formatori în aceste domenii: de mediu și schimbări climatice. Pentru că, în paranteză fie spus, ne dorim ca educația pentru mediu să nu fie disponibilă doar elevilor – în educația și formarea inițială -, ne dorim să fie disponibilă și adulților pe parcursul programelor de formare a adulților.
Moderator: Am făcut referire la acest raport; până când poate primi cineva acest raport sau până când îl poate consulta și să trimită observațiile, astfel încât să fie luate și în considerare?
Ligia Deca: Raportul poate fi consultat și se pot primi contribuții până pe 11 februarie, noi am lansat în dezbatere publică raportul și pe site-ul Administrației Prezidențiale există toate informațiile referitoare vizavi de modul în care se transmite feedback-ul și momentul în care se încheie această consultare publică. Am lăsat 30 de zile ca să existe timp suficient, însă nici nu prelungim prea mult, ne dorim să vedem lucrurile întâmplându-se în clase și la firul ierbii”.