Candidaților li s-au evaluat competențele de conducere, în timp ce gestionarea examenului pune sub semnul întrebării tocmai competența managerială a organizatorilor. Leadershipul adaptativ presupune decizii clare, transparență și asumarea răspunderii în situații de criză. Or, experiența unei candidate eliminate la prima probă ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțiilor organizatoare de a respecta chiar exigențele pe care le impun viitorilor directori.
Procesul de evaluare este contestat pentru posibile vicii de procedură, lipsa unor garanții verificabile privind preluarea răspunsurilor, corectarea și examinarea neconcordanțelor reclamate. Avocatul candidatei a susținut în instanță nelegalitatea operațiunilor contestate. Există deja o hotărâre judecătorească prin care organizatorul este obligat să permită continuarea provizorie a participării la concurs.
Pe 16 octombrie 2026, Tribunalul București a admis cererea de ordonanță președințială și a obligat Inspectoratul Școlar al Municipiului București să permită accesul candidatei la proba următoare. Instanța a reținut că incidentul tehnic, recunoscut de ambele părți, creează o aparență de drept în favoarea acesteia: punctarea răspunsului la itemul 16 ar fi putut fi omisă, fiind necesară verificarea originalului lucrării în soluționarea cauzei pe fond.
Măsura este provizorie. Legalitatea rezultatului și a operațiunilor contestate nu a fost încă tranșată definitiv.
Dar rămâne o întrebare: cum se ajunge ca un candidat să aibă nevoie de intervenția unui judecător pentru a nu pierde dreptul de a continua concursul înainte ca neconcordanțele reclamate să fie lămurite?
De la pixul impus candidatului la rezultatul pe care nimeni nu îl explică
Problemele semnalate încep chiar cu instrumentul de scris.
Potrivit relatării candidatei, în sala de concurs a fost impusă folosirea pixurilor distribuite de comisie. Explicația primită ar fi fost că cerneala bleumarin a stiloului personal nu putea fi recunoscută corespunzător la scanare. Candidata a utilizat un pix pus la dispoziție de organizatori pentru completarea căsuțelor corespunzătoare răspunsurilor.
Un pătrat colorat cu un asemenea pix nu permite, prin el însuși, identificarea autorului. Asocierea răspunsurilor cu un candidat depinde de identificarea foii și de integritatea întregului traseu: predare, scanare, evaluare, arhivare și verificare la contestație.
Standardizarea instrumentului de scris face cu atât mai necesară documentarea acestor garanții.
După scanare, imaginea lucrării nu i-a mai fost vizibilă candidatei pe dispozitivul din sala de examen. Au urmat ore de așteptare și explicații insuficient de clare. Evaluarea umană s-a desfășurat în absența acesteia, fără posibilitatea de a urmări ce document a fost efectiv evaluat și cum a fost verificată corespondența dintre răspunsurile completate și cele reținute la corectare.
Corectarea umană era prevăzută procedural. Existența acestei posibilități nu explică însă modul concret în care a fost aplicată.
Ce imagine a fost examinată? Cum a fost verificată fidelitatea ei? Cine a confruntat răspunsurile cu baremul și cine a asumat rezultatul? Au asistat observatorii sindicali la operațiunile respective?
Nu există, în prezent, suficiente documente puse la dispoziția candidatei pentru a răspunde complet acestor întrebări.
Candidata nu susține că răspunsurile sale au fost modificate intenționat, ci că nu a putut verifica operațiunile prin care acestea au devenit rezultatul comunicat.
Iar lipsa de transparență are o consecință concretă: la itemul 16, candidata susține că a marcat varianta D, indicată drept corectă în fișa-martor, însă în același document răspunsul său figurează ca absent.
Contestația nu a modificat rezultatul.
Cu toate acestea, în fața Tribunalului București, reprezentantul juridic al ISMB a susținut că răspunsul de la itemul 16 fusese luat în calcul și evaluat cu jumătate de punct, invocând documentația de la contestații.
Afirmația este consemnată în hotărârea judecătorească.
Atunci cum se explică menținerea rezultatului inițial?
A fost punctajul efectiv acordat? Dacă da, unde se regăsește? Dacă nu, ce semnificație are afirmația formulată în fața instanței?
Nu este vorba doar despre o jumătate de punct, ci despre obligația instituției de a explica, prin documente verificabile, cum a fost stabilit rezultatul eliminatoriu.
Regulile concursului, modificate după desfășurarea probei. Tardiv!
Un alt element care ridică semne de întrebare privește modificarea procedurii operaționale după desfășurarea examenului.
În aceeași zi, în care Tribunalul București pronunța hotărârea favorabilă participării provizorii, ministerul transmitea inspectoratelor, prin adresa nr. 4000 din 16 octombrie, procedura revizuită a concursului, datată 15 octombrie.
La capitolul contestațiilor, sintagma „a foii de concurs originale” apare eliminată din enumerarea documentelor pe baza cărora acestea se soluționează.
Consultarea originalului rămâne posibilă într-o situație condiționată: „În cazul unei scanări necorespunzătoare a foii de concurs, reevaluarea poate fi realizată și prin consultarea originalului acesteia.”
Tardiv! Regula nu poate fi modificată în timpul desfășurării concursului, cu atât mai puțin dacă modificarea afectează garanțiile unor candidați care au susținut deja proba și au depus contestații.
Aceasta este obiecția de principiu care se ridică în raport cu revizuirea procedurii. Legalitatea și aplicabilitatea modificării în cazul concret urmează să fie stabilite pe baza documentelor și a normelor incidente.
Dar problema de fond rămâne. Cum stabilește comisia că scanarea este corespunzătoare atunci când candidatul contestă tocmai preluarea unui răspuns?
O imagine lizibilă nu demonstrează, prin simpla ei existență, că reproduce fidel toate marcajele originalului.
Cronologia este relevantă: proba și contestația au avut loc pe 13 octombrie, procedura revizuită este datată 15 octombrie, iar transmiterea către inspectorate s-a făcut pe 16 octombrie.
Ce versiune a fost aplicată contestației? În baza cărui temei? A fost consultat originalul lucrării?
Documentele disponibile nu demonstrează că revizuirea a fost determinată de cazul acestei candidate. Demonstrează însă că regulile privind contestațiile au fost modificate după desfășurarea probei.
Iar această succesiune merită o explicație publică.
Ironia unui examen despre logică
Unul dintre itemii examenului, mai exact itemul 19, pornește de la următorul enunț: „Un raționament este valid dacă, presupunând că premisele sunt adevărate, concluzia rezultă cu necesitate din ele – chiar dacă premisele sau concluzia nu corespund realității.”
Merită citit cu atenție acest text. Candidata susține că a răspuns corect la itemul 16, însă răspunsul a fost înregistrat ca absent.
În schimb, organizatorii par să fi oferit, fără să își propună, o demonstrație practică a enunțului de la itemul 19.
Au pornit de la o imagine scanată, au aplicat o procedură de evaluare și au obținut un rezultat. Raționamentul administrativ poate părea coerent, chiar dacă una dintre premisele sale esențiale – fidelitatea imaginii față de lucrarea originală – nu a fost încă demonstrată în cazul contestat.
Paradoxal, tocmai cei care au cerut candidaților să înțeleagă diferența dintre validitatea unui raționament și adevărul premiselor sale nu au oferit încă un răspuns verificabil la întrebarea fundamentală: ce se întâmplă dacă premisa pe care s-a construit evaluarea nu corespunde realității?
Este o ironie greu de ignorat.
Ministerul a introdus în examen o problemă despre logică. Organizatorii mai au de demonstrat că pot aplica aceeași exigență propriilor decizii.
Recorectarea aceleiași imagini poate confirma modul în care aceasta a fost interpretată. Nu poate demonstra, singură, că imaginea reproduce fidel originalul.
Când tocmai această corespondență este contestată, verificarea trebuie să poată ajunge la documentul pe care candidatul și-a consemnat efectiv răspunsurile.
Leadership adaptativ, dar pentru cine?
Aici se conturează o problemă mai largă decât rezultatul unui singur candidat.
Organizatorilor li se cere să gestioneze un mecanism complex, în care funcționarea tehnică, rigoarea evaluării, garanțiile procedurale, comunicarea și protejarea drepturilor candidaților trebuie să funcționeze împreună.
Aceasta este tocmai dimensiunea transversală a competențelor manageriale pe care concursul pretinde că le verifică.
Platforma, scanarea, corectarea și contestația nu sunt operațiuni izolate. Sunt etape ale aceleiași responsabilități.
Un incident tehnic trebuie urmărit până la consecințele sale asupra evaluării. O contestație trebuie să cerceteze efectiv problema reclamată. Explicațiile instituției trebuie să concorde cu documentele.
În cazul analizat, organizatorii nu au demonstrat încă, prin informațiile comunicate candidatei, că toate aceste garanții au funcționat corespunzător.
Au controlat instrumentul de scris, scanarea și corectarea, dar nu au oferit o explicație completă și verificabilă asupra traseului răspunsului contestat.
Iar această situație poate privi și alți candidați ale căror lucrări au fost afectate de incidente tehnice sau de evaluări efectuate în condiții similare.
Ministerul și inspectoratul ar trebui să prezinte amploarea incidentelor, verificările realizate și modul în care au fost cercetate eventualele neconcordanțe.
Un studiu de caz pentru cei care au organizat examenul
Organizatorii au acum ocazia să își demonstreze propriile competențe funcționale și profesionale. Au la dispoziție chiar situația pe care au gestionat-o: un incident tehnic, o neconcordanță reclamată, o contestație și obligația de a explica documentat rezultatul.
Un studiu de caz cât se poate de potrivit pentru evaluarea competențelor de conducere.
La nivel funcțional, proba ar presupune identificarea tuturor incidentelor, stabilirea lucrărilor afectate, prezentarea documentelor examinate și verificarea modului în care au fost confruntate scanările cu originalele.
În cazul candidatei care a obținut măsura provizorie în instanță, ar trebui explicată contradicția aparentă dintre răspunsul consemnat ca absent în fișa-martor și afirmația reprezentantului ISMB potrivit căreia acesta ar fi fost punctat.
Ar trebui precizată și versiunea procedurii aplicate contestației, cu temeiul corespunzător.
La nivel profesional, ar trebui demonstrată capacitatea de a asculta o sesizare, de a comunica limpede și de a recunoaște o eroare atunci când verificările o confirmă.
Candidații au avut o oră pentru a-și demonstra competențele.
Organizatorii au avut deja mai mult timp pentru a le demonstra pe ale lor.
Dacă verificările confirmă vicii procedurale care au afectat rezultatele, trebuie stabilite măsurile legale adecvate pentru înlăturarea consecințelor. Acolo unde o evaluare nu mai poate fi verificată complet, obiectiv și documentat, inclusiv posibilitatea reluării probei pentru candidații afectați merită examinată.
Aceasta ar fi o demonstrație autentică de leadership adaptativ: să recunoști că un mecanism poate eșua, să cercetezi efectele și să corectezi ceea ce poate fi corectat.
Pentru o asemenea probă, ministerul și inspectoratul nici măcar nu au nevoie de pixuri distribuite de comisie.
Au nevoie de documente, de decizii și de asumarea răspunderii. La nivel axiologic, profilul lor de manageri ai unor instituții fundamentale pentru învățământ ar trebui să se construiască pe integritate, echitate, respect pentru adevăr și pentru demnitatea persoanei. Valori care își dovedesc consistența tocmai atunci când apărarea lor presupune recunoașterea și îndreptarea propriilor erori.
Candidaților li s-a cerut să demonstreze că pot conduce o școală. Organizatorilor trebuie să li se ceară să demonstreze că au fost capabili să conducă acest examen.
__________________
Despre autor: Claudia Osiceanu este profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București.
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.