„Am copii care intră în liceu cu note foarte mari, dar nu își păstrează toți acel nivel”, a declarat Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, PrimaNews, de pe 27 iunie. De exemplu, „am copil care a intrat cu 10 la Lazăr, 10 la matematică, 10 la română, dar în clasa a IX-a nu a trecut de 5, iar în a XI-a a ajuns acum corigent la matematică”, a susținut aceasta.
- Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, școală-pilot de 4 ani, este pe primul loc în Top 20 de licee din țară după media de la BAC 2025, potrivit platformei BacPlus.
Ionela Neagoe a spus că „nu neapărat este vina profesorului, care nu ajunge la sufletul lui. Se întâmplă ceva cu el. Este adolescența sau este modul în care el a fost învățat să învețe sau n-a fost învățat să învețe”.
Ea a oferit și două exemple concrete:
- „Am copil care a intrat cu 10 la Lazăr, 10 la matematică, 10 la română, dar în clasa a IX-a nu a trecut de 5, iar în a XI-a a ajuns acum corigent la matematică. Am această realitate.
- Am copil care a intrat la Lazăr cu 10 pe linie, inclusiv media 5-8 tot 10, dar la franceză n-a putut să treacă de 2-3 în primele luni, pentru că atât știa, dar el primise 10 la școala generală”.
„Rezultatele de la Evaluarea Națională și performanța din școala generală nu reflectă întotdeauna rezultatele obținute de un elev pe parcursul liceului: „Trăim într-un glob de cristal în care ne facem că nu realizăm sau nu vrem să facem diferența între faptul că, în momentul în care copilul a dat examen, a performat la acel nivel și momentul în care intră în liceu și se întâmplă diverse în viața lui sau chiar el nu mai este motivat să învețe,” a spus Ionela Neagoe.
Informații de context
Foarte mulți elevi au, să zicem, media 9.50 la Matematică, în generală, și la Evaluarea Națională iau 6. Asta spune ceva de cum se dau notele. Noi avem multe școli în care trei sferturi din note sunt peste 9, a declarat Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că trebuie „să avem standarde de evaluare și de notare”. „Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, a spus acesta.
Salariile competitive între profesori și evaluările bazate pe performanță sunt prevăzute în planul de guvernare propus de premierul desemnat Ilie Bolojan. În document este menționată congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre „explozia” de note între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. „Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii, la Evaluarea Națională, între 9.90 și 10. Nu este normal. În primul rând, nu este realitatea, nu este sănătos”, a spus directoarea.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.
În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.
În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.
Despre standardele de notare
Edupedu.ro a scris că niciun profesor nu va mai pune note ca în prezent, din septembrie 2025, ci pe baza noilor standarde de evaluare pentru fiecare disciplină, inexistente momentan. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.
Articolul 101 alin. 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.
Prin acest articol are loc transferarea prevederilor din Legea 198/2023 în ordinul de ministru. Momentan, din cele două instituții de mai sus, doar Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare a fost recent înființat, potrivit hotărârii nr. 251 din 13 martie 2025. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual încă nu există.
În orice caz, aceste standarde de evaluare menționate în articolul din ROFUIP 2024 nu există în prezent, iar prima încercare de elaborare a lor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației.
Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.
Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.
Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.
Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.