Directoarea Violeta Bontilă, despre tăierea burselor sociale pentru elevi: Unii elevi vor lucra, iar odată ce își câștigă pâinea, nu mai sunt motivați să meargă la școală

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, atrage atenția că abandonul școlar va crește ca urmare a tăierii burselor sociale pentru elevi pe perioada vacanțelor școlare. Aceasta a explicat că unii elevi vor lucra în vacanțe, iar „odată ce își câștigă pâinea, nu mai sunt motivați să meargă la școală”. Marius Lobază, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, a subliniat că unii dintre copii muncesc alături de familie, „căci nu trebuie plătiți”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Ancorat în realitate.

Directoarea Violeta Bontilă a explicat că elevii care vor lucra în timpul vacanțelor vor continua să facă acest lucru și în restul anului: „Munca nu este rușinoasă absolut deloc, dar nu vor merge să lucreze pe perioada vacanțelor. Va crește abandonul școlar mult mai mult decât vedem acum acest fenomen, pentru că abandonul școlar este legat și de faptul că sunt copii din medii dezavantajate, unii dintre ei care merg să lucreze. Odată ce își câștigă pâinea, nu mai simt o motivație din a merge la școală”.

„Probabil că una dintre repercusiuni ar putea fi și creșterea infracționalității. Dacă nu ești la școală și nu ai un loc de muncă, este posibil să ajungi și acolo dacă nu ai o educație, nu ai un sprijin”, a mai adăugat ea.

Screenshot

Profesorul Marius Lobază a explicat că elevii din familiile dezavantajate muncesc alături de părinții lor, „căci nu trebuie plătiți”: „Abandonul școlar are ca principală cauză faptul că acești copii sunt mâna de lucru ieftină din acele familii”.

Screenshot
Redăm pe larg declarațiile directoarei Violeta Bontilă și ale profesorului Marius Lobază:

Violeta Bontilă: Unii copii vor merge să lucreze. Îi vor trimite părinții pe unii dintre ei, alții vor dori să meargă. Munca nu este rușinoasă absolut deloc, dar nu vor merge să lucreze pe perioada vacanțelor. Va crește abandonul școlar mult mai mult decât vedem acum acest fenomen, pentru că abandonul școlar este legat și de faptul că sunt copii din medii dezavantajate, unii dintre ei care merg să lucreze. Odată ce își câștigă pâinea, nu mai simt o motivație din a merge la școală. Dacă nici acest lucru nu se mai întâmplă și nici această bursă care îi sprijinea să rămână în școală nu mai vine, va crește abandonul școlar. Probabil că una dintre repercusiuni ar putea fi și creșterea infracționalității. Dacă nu ești la școală și nu ai un loc de muncă, este posibil să ajungi și acolo dacă nu ai o educație, nu ai un sprijin.

Moderator: Domnule Lobază, aceeași întrebare și pentru dumneavoastră despre posibilele efecte ale acestei măsuri: abandonul școlar, creșterea infracționalității și probabil efectele sunt mai multe.

Marius Lobază: Marea majoritate a măsurilor pe care le luăm în Educație nu au un efect imediat. Efectele se văd peste un ciclu, peste un număr de 4-5 ani și așa mai departe. Dar cu fiecare asemenea măsură, peste câțiva ani de zile vom constata că ne ducem la un dezastru, pentru că abandonul școlar are ca principală cauză faptul că acești copii sunt mâna de lucru ieftină din acele familii.

Acel copil poate fi pus să lucreze căci nu trebuie plătit. Dacă mergem în anumite sate în perioada recoltării, de exemplu, vom constata o prezență foarte redusă la școală. De ce? Pentru că familiile își iau copiii să culeagă porumbul, să culeagă legumele și fructele și vin la școală după ce termină recoltatul.


De asemenea, în perioada de primăvară nu îi găsim la școală, pentru că ei trebuie să sape terenul alături de părinții lor. Într-un fel, este cumva moștenită situația asta, pentru că noi am avut o societate bazată pe familie și familia se auto-gospodărea. Numai că dacă vrem să creștem ca societate, în primul rând trebuie să oferim educație tinerei generații. E primul lucru pe care trebuie să-l facem. Lucru demonstrat de Estonia, care, după 1990, când erau mai rău ca noi, au investit foarte mult în Educație și au pus Educația ca prioritate națională. Astăzi Estonia este una din țările cu cele mai bun sisteme de Educație, este una din țările care s-a dezvoltat enorm.

Informații de context

Mihai Dimian a declarat, în contextul proiectului care prevede eliminarea burselor sociale în vacanțe, că bursa socială este confundată cu alocația pentru copii. Într-un interviu acordat Recorder, ministrul a susținut că alocația este „cea care susține elevul pe întreg parcursul anului școlar”, iar bursa socială are rolul „de a stimula elevii să vină la ore”. Explicația ministrului amestecă însă două instrumente cu definiții legale complet diferite.

O analiză Edupedu.ro arată că eliminarea burselor sociale în vacanțe ar putea aduce economii estimate între aproximativ 456 de milioane și 947 de milioane de lei pe an, în funcție de formula de calcul aplicată de Ministerul Educației.

O explicație similară a oferit și premierul Ilie Bolojan, care a susținut că bursa socială ar trebui acordată în lunile de școală, deoarece „nu este o alocație”, ci „o formă de a-i susține pe cei care au probleme sociale să meargă la școală”.

Proiectul a strâns, în doar câteva zile, un front de reacții neobișnuit de larg pentru o hotărâre de guvern aflată încă în consultare publică. După ce Edupedu.ro a scris despre tăiere, au reacționat pe rând:

Federația Națională a Părinților, prin președintele Cătălin Viorel Nan, a calificat măsura drept „profund greșită și imorală”, subliniind că „vulnerabilitatea familiilor nu intră în vacanță” și că bursa socială „nu este un premiu pentru prezența la cursuri… ci este un instrument de protecție”.

Consiliul Național al Elevilor a cerut menținerea burselor pe tot parcursul anului și demisia președintelui CNFIP, invocând un sondaj propriu potrivit căruia 36% dintre elevi primesc bursă socială, iar 67% dintre aceștia o folosesc pentru îmbrăcăminte și necesități de bază; potrivit CNE, tăierea înseamnă o pierdere de minimum 600 lei/elev/an.

Deputatul Mihai Ghigiu (PSD), președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, a avertizat că partidul va ataca proiectul în contencios administrativ dacă va fi adoptat, argumentând că măsura lovește exact în „elevii care au nevoie de sprijin” și că vine „în momentul când se văd primele efecte pozitive ale burselor sociale”.

Salvați Copiii România și World Vision România au cerut ambele menținerea plății pe tot anul, cu argumente convergente: „vulnerabilitatea economică a copiilor nu urmează calendarul școlar” – World Vision, respectiv că „revenirea copilului la școală se pregătește și se decide, adesea, tocmai în lunile de vară” – Salvați Copiii.

Coaliția pentru Educație a cerut retragerea proiectului, atrăgând atenția că peste 840.000 de copii (aproximativ 60% din totalul beneficiarilor de burse) ar fi afectați și că 33,8% dintre copiii din România se aflau, în 2024, în risc de sărăcie, locul 3 în Uniunea Europeană.

Deputata USR Corina Atanasiu a rezumat tranșant miza dezbaterii: „România nu are prea multe burse sociale. România are prea multă sărăcie”și a propus ca eventualele fraude să fie depistate prin bazele de date ale Ministerului Muncii, nu prin tăierea generalizată a sprijinului pentru copiii din familii sărace.

Avocatul Poporului a solicitat pe 20 august retragerea proiectului de HG în cauză. Instituția a formulat mai multe obiecții față de această măsură.

Petiție împotriva tăierii burselor sociale ale elevilor pe perioada vacanțelor, cu aproape 25.000 de semnături: Un stat responsabil își protejează copiii vulnerabili, nu își construiește economiile la buget pe seama celor mai săraci.

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version