Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a declarat, în contextul în care instituția pe care o conduce a propus tăierea burselor sociale pentru elevi pe perioada verii, că definiția bursei sociale este confundată cu cea a alocației. La rândul său, ministrul a oferit definiții eronate într-un interviu acordat Recorder. Alocația ar fi „cea care susține elevul pe întreg parcursul anului școlar”, în timp ce bursa socială are rolul „de a stimula elevii să vină la ore”, a spus acesta.
- O analiză Edupedu.ro arată că tăierea burselor sociale în timpul vacanțelor ar putea genera o economie bugetară estimată undeva între aproximativ 456 de milioane de lei și aproape 947 de milioane de lei pe an, în funcție de formula de calcul pe care ministerul ar alege-o.
- Declarații similare au fost făcute și de premierul Ilie Bolojan: „Bursa să se aloce pe perioada lunilor de școală și nu în vacanța de vară, pentru că nu este o alocație așa cum sunt celelalte alocații de care beneficiază copiii lună de lună, ci este o formă de a-i susține pe cei care au probleme sociale să meargă la școală”.
Întrebat dacă propunerea vine din partea premierului sau a ministerului, Dimian a răspuns că „s-a făcut în urma unor consultări în cadrul ministerului, în cadrul Guvernului”, adăugând: „A trebuit să vedem care este definiția bursei sociale. O confundăm cu alocația. Alocația e cea care susține elevul pe întreg parcursul anului. Acest instrument de bursă socială e unul de a stimula elevul să vină la ore.”
Explicația ministrului amestecă însă două instrumente cu definiții legale complet diferite.
Alocația de stat pentru copii nu este un drept al copilului care merge la școală, ci un drept al oricărui copil, stabilit prin Legea nr. 61/1993, indiferent dacă este sau nu înscris într-o formă de învățământ, acordat lunar tuturor copiilor, indiferent de venitul familiei.
- Art. 1 (1): „Se instituie alocația de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor, fără discriminare”.
Bursa socială, în schimb, este condiționată de vulnerabilitate socioeconomică și este reglementată separat, prin articolul 108 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prin HG 732/2025. Faptul că alocația se plătește și în vacanță nu are legătură cu statutul de elev și nu poate justifica, prin el însuși, restrângerea unui instrument cu altă definiție legală, destinat special elevilor din familii vulnerabile.
Mai mult, chiar caracterizarea bursei sociale drept „instrument de a stimula elevul să vină la ore” este exact ce a respins Curtea de Apel Craiova, printr-o decizie definitivă dată în aprilie, referitoare la bursa profesională, tot o bursă cu caracter social, din metodologia anterioară. Instanța a stabilit că o asemenea bursă „nu are natura unei contraprestații pentru fiecare zi de curs frecventată și nici a unei indemnizații zilnice calculate în raport cu prezența efectivă a elevului la activitățile școlare”, ci reprezintă „o formă de sprijin financiar acordat de stat elevilor… instituită în cadrul unui program de protecție socială”.
Întrebat dacă această măsură are ca obiectiv realizarea unor economii la bugetul statului, Mihai Dimian a spus „sigur că s-au făcut calcule”, fără să precizeze însă cât s-ar economisi prin aplicarea ei.
Acesta pus accentul pe faptul că numărul elevilor care beneficiază de această bursă va crește: „crescând pragul de acordare a acestei burse sociale, în momentul de față vei avea un prag mai mare cu 7% la care te compari. Drept urmare, numărul de beneficiari estimat o să crească cu 7%.”
Creșterea pragului de eligibilitate, care ar aduce mai mulți beneficiari, și eliminarea plății pe vacanțe, care ar reduce suma primită de fiecare beneficiar pe an, sunt însă doi factori care acționează în direcții opuse asupra bugetului total, iar cifra de 7% nu spune, prin ea însăși, dacă măsura, per ansamblu, economisește sau nu bani, lăsând fără răspuns întrebarea inițială a reporterului.
Ministrul confirmă totuși indirect că există calcule interne ale impactului bugetar, calcule care nu apar în nota de fundamentare a proiectului de HG, unde, la secțiunea dedicată impactului financiar, toate câmpurile relevante sunt necompletate sau marcate „Nu este cazul”.
Întrebat dacă măsura este „gândită pentru a face economii”, Mihai Dimian a evitat un răspuns direct și a citat cifre despre evoluția bugetului burselor: „dacă vă uitați în 2021, vedeți 800 de milioane, iar anul acesta o să vedeți 3,7 miliarde. S-a crescut semnificativ numărul de burse, în ideea că există 4,7 miliarde.” În același răspuns apar două cifre diferite pentru „anul acesta”, 3,7 miliarde și 4,7 miliarde de lei, fără nicio explicație a diferenței dintre ele.
Din datele pe care edupedu.ro le-a documentat separat, cifra de 3,7 miliarde se apropie de estimarea proprie a ministerului pentru 2026, de 3.751.223.000 lei, cu 1,6 miliarde de lei mai mică decât plafonul legal aprobat prin legea bugetului de stat pentru 2026, de 5.362.840.000 lei, în timp ce cifra de 4,7 miliarde se apropie mai degrabă de alocarea din 2024, de 4.722.588.000 lei.
Ministrul pare așadar să compare, în același răspuns, cifre din ani și categorii diferite de date, fără să precizeze la ce se referă fiecare sumă, ceea ce face imposibilă verificarea afirmației sale despre „creșterea semnificativă” a bugetului burselor doar pe baza declarației.
Ministrul a mai subliniat și faptul că „am ajuns cu deficitul la 9%”. Discuția pornise, în prima parte a interviului, de la o clarificare conceptuală, definiția bursei sociale, iar spre final a ajuns la contextul fiscal general, fără ca ministrul să lege explicit cele două argumente între ele sau să confirme dacă motivul real al modificării este unul conceptual sau unul bugetar.
Redăm pe larg declarațiile ministrului Mihai Dimian pentru Recorder.ro:
Ministrul Mihai Dimian: Există o propunere, se dezbate public, vedem dacă este bună sau nu, iar la final se ia o decizie.
Reporter: Este o propunere din partea premierului sau a ministerului?
Ministrul Mihai Dimian: S-a făcut în urma unor consultări în cadrul ministerului, în cadrul Guvernului. A trebuit să vedem care este definiția bursei sociale. O confudăm cu alocația. Alocația e cea care susține elevul pe întreg parcursul anului. Acest instrument de bursă socială e unul de a stimula elevul să vină la ore.
Reporter: S-a calculat cât ar economisi bugetul statului?
Ministrul Mihai Dimian: Sigur că s-au făcut aceste calcule, așa cum s-a făcut și calculul impactului bugetar, care văd că nu e e amintit de nimeni, a faptului că va crește numărul de beneficiari prin proiectul prezentat.
Reporter: Luați dreptul elevilor de a primi bursă pe timpul vacanței, dar crește numărul beneficiarilor în timpul anului?
Ministrul Mihai Dimian: Nu iau un drept. Este o propunere, care spune așa: crescând pragul de acordare a acestei burse sociale, în momentul de față vei avea un prag mai mare cu 7% la care te compari. Drept urmare, numărul de beneficiari estimat o să crească cu 7%.
Reporter: Este o măsură gândită pentru a face economii?
Ministrul Mihai Dimian: Eu nu spun… eu spun că, dacă vă uitați în 2021, vedeți 800 de milioane, iar anul acesta o să vedeți 3,7 miliarde. S-a crescut semnificativ numărul de burse, în ideea că există 4,7 miliarde. După cum s-a constat, am ajuns cu deficitul la 9%.
Informații de context
Proiectul a strâns, în doar câteva zile, un front de reacții neobișnuit de larg pentru o hotărâre de guvern aflată încă în consultare publică. După ce Edupedu.ro a scris despre tăiere, au reacționat pe rând:
Federația Națională a Părinților, prin președintele Cătălin Viorel Nan, a calificat măsura drept „profund greșită și imorală”, subliniind că „vulnerabilitatea familiilor nu intră în vacanță” și că bursa socială „nu este un premiu pentru prezența la cursuri… ci este un instrument de protecție”.
Consiliul Național al Elevilor a cerut menținerea burselor pe tot parcursul anului și demisia președintelui CNFIP, invocând un sondaj propriu potrivit căruia 36% dintre elevi primesc bursă socială, iar 67% dintre aceștia o folosesc pentru îmbrăcăminte și necesități de bază; potrivit CNE, tăierea înseamnă o pierdere de minimum 600 lei/elev/an.
Deputatul Mihai Ghigiu (PSD), președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, a avertizat că partidul va ataca proiectul în contencios administrativ dacă va fi adoptat, argumentând că măsura lovește exact în „elevii care au nevoie de sprijin” și că vine „în momentul când se văd primele efecte pozitive ale burselor sociale”.
Salvați Copiii România și World Vision România au cerut ambele menținerea plății pe tot anul, cu argumente convergente: „vulnerabilitatea economică a copiilor nu urmează calendarul școlar” – World Vision, respectiv că „revenirea copilului la școală se pregătește și se decide, adesea, tocmai în lunile de vară” – Salvați Copiii.
Coaliția pentru Educație a cerut retragerea proiectului, atrăgând atenția că peste 840.000 de copii (aproximativ 60% din totalul beneficiarilor de burse) ar fi afectați și că 33,8% dintre copiii din România se aflau, în 2024, în risc de sărăcie, locul 3 în Uniunea Europeană.
Deputata USR Corina Atanasiu a rezumat tranșant miza dezbaterii: „România nu are prea multe burse sociale. România are prea multă sărăcie”, și a propus ca eventualele fraude să fie depistate prin bazele de date ale Ministerului Muncii, nu prin tăierea generalizată a sprijinului pentru copiii din familii sărace.
