Vara lui 2025 a adus cea mai amplă restructurare a sistemului de burse școlare din ultimii ani: oricine lucrează sau învață într-o școală știe că prin Legea nr. 141/2025, Guvernul Bolojan a eliminat complet bursele de excelență olimpică și bursele de reziliență, a redus la jumătate accesul la bursele de merit și a lăsat neatinsă o singură categorie: bursele sociale. Un an mai târziu, exact această categorie cruțată ajunge ținta unui nou proiect, pregătit tot sub același Guvern, care ar elimina plata ei pe perioada vacanțelor școlare.
Fostul ministru al Educației, Daniel David, care a susținut public măsurile contabile din vara lui 2025, a fost clar cu privire la ce anume nu urma să fie afectat. În audierile din comisiile de învățământ ale Parlamentului, pe 24 iunie 2025, ministrul declara: „Bursele sociale trebuie să aibă o pondere mare, iar în zona de excelență, hai să dăm bursele de merit” și „Voi fi atent la cei care au nevoie de burse sociale ca să îi putem ține în școală, să prevenim abandonul școlar”. Poziția s-a repetat public de mai multe ori: reducerile au vizat bursele de merit, de excelență și de reziliență, nu pe cele sociale, prezentate constant ca prioritate în discursul ministerial.
Datele publicate de Edupedu.ro după aplicarea legii confirmă, în cifre, exact această distincție. Între mai și octombrie 2025, numărul total de elevi cu bursă a scăzut de la 1.412.907 la 988.996 (-423.911). Bursele de merit au scăzut de la 335.475 la 163.139 de beneficiari (-172.336), iar bursele de reziliență (173.926 de beneficiari) și cele de excelență olimpică (3.114 beneficiari) au dispărut integral. Bursele sociale au scăzut și ele, dar mult mai puțin, de la 837.355 la 760.772 de beneficiari (-76.583), o variație explicabilă prin schimbări de eligibilitate și depunere a cererilor, nu printr-o tăiere asumată a cuantumului sau a categoriei, care a rămas la 300 lei/lună. Bugetul lunar pentru burse a scăzut, per ansamblu, cu peste 171 de milioane de lei.
Un an mai târziu: aceeași categorie, o altă metodă
Pe 17 august 2026, Ministerul Educației și Cercetării, condus acum de Mihai Dimian, a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern care modifică HG 732/2025, actul care reglementează, în prezent, acordarea burselor. Articolul 15 alineatul (1) din forma actuală prevede clar: „Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare.” Noua propunere limitează plata la „perioada cursurilor școlare”. Cuantumul lunar rămâne, formal, neschimbat, 300 lei pentru bursa socială, dar elevii nu ar mai primi banii vacanțele școlare, care sunt 5 la număr: vacanță în octombrie, în decembrie-ianuarie, în februarie, în aprilie și în iunie, iulie și august, adică exact în lunile în care familiile vulnerabile se bazau pe acești bani pentru copii: rechizite, îmbrăcăminte, uneori cazare sau navetă pentru cei care trec la liceu, sau câte și mai câte lucruri sau servicii necesare copiilor care nu au sau care sunt în situația de a primi bursa socială pe motive medicale.
Nota de fundamentare a proiectului, așa cum am arătat pe Edupedu.ro, nu menționează explicit această schimbare și nu explică public nici numărul de elevi afectați, nici economia bugetară urmărită. Diferența față de ce s-a întâmplat în 2025 este una de metodă, nu de fond: anul trecut, tăierea categoriilor de burse a fost asumată public, articol cu articol, în Parlament; acum, restrângerea unei categorii declarate anterior intangibilă se face printr-o modificare tehnică a unei hotărâri de guvern, prin ceea ce Salvați Copiii România a numit, în reacția sa, o măsură care „nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către Minister”.
Un semnal care merge în sens opus: pragul de eligibilitate a crescut chiar în această vară
Guvernul a majorat salariul minim brut pe economie de la 1 iulie 2026. De acest prag depinde direct eligibilitatea pentru bursa socială. Potrivit metodologiei-cadru de acordare a burselor, aceasta se acordă elevilor „care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele situații: a) elevi proveniți din familii care realizează un venit mediu net pe membru de familie… mai mic de 50% din salariul minim net pe economie”, calculat ca medie pe ultimele 12 luni anterioare cererii.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a crescut de la 4.050 lei la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, o creștere de 6,8%. Pragul anterior era de 4.050 de lei. În valoare netă, salariul minim a urcat astfel de la aproximativ 2.574 lei la 2.699 lei, potrivit comunicatului de la vremea respectivă al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Pentru bursele sociale, această creștere înseamnă, matematic, un prag de eligibilitate mai ridicat: de la aproximativ 1.287 lei la aproximativ 1.350 lei venit net lunar pe membru de familie. Cu alte cuvinte, exact după ce Guvernul a ridicat acest prag care ar trebui, în mod normal, să extindă numărul de beneficiari, nu să-l reducă, Ministerul Educației pregătește acum o „corecție” prin această propunere de tăiere a burselor pentru perioada vacanțelor. Ministerul Educației nu a explicat public dacă a luat în calcul acest efect atunci când a pregătit proiectul de tăiere a plății pe vacanțe, iar nota de fundamentare a proiectului, așa cum am arătat mai sus, nu conține o estimare a numărului de elevi afectați și nici a numărului de elevi care ar putea deveni, în plus, eligibili în urma majorării salariului minim.
O posibilă greșeală de calcul bugetar: veniturile socotite, cheltuielile omise
Majorarea salariului minim este, pentru orice guvern, în primul rând un instrument clasic de creștere a veniturilor bugetare: salarii mai mari înseamnă contribuții sociale mai mari, impozit pe venit mai mare și, prin puterea de cumpărare suplimentară, mai mult TVA colectat din consum. Dar același prag, salariul minim, este folosit ca reper și pentru o parte din cheltuielile statului, inclusiv pentru eligibilitatea la bursa socială, calculată explicit ca procent din salariul minim net. Dacă fundamentarea bugetară a majorării salariului minim a luat în calcul doar impactul pe partea de venituri, fără să estimeze și creșterea automată a numărului de elevi eligibili pentru bursa socială, rezultatul practic este o subestimare a cheltuielilor pe care Guvernul urma să și le asume. Ar fi, în acest caz, o greșeală strategică de coordonare bugetară: o mână a Guvernului ridică pragul de eligibilitate al unei cheltuieli sociale, cealaltă încearcă să reducă exact acea cheltuială, fără ca vreuna dintre cele două decizii să pară să fi ținut cont de efectul celeilalte.
Un raport comandat chiar de minister recomanda exact opusul
Ministerul Educației și Cercetării a comandat, în toamna anului 2024, un studiu amplu despre percepțiile actorilor educaționali asupra sistemului de burse școlare, realizat de Institutul de Științe ale Educației. Cercetarea, publicată în 2025, s-a bazat pe răspunsurile a 341 de directori, 1.310 diriginți și învățători, 12.911 elevi și 14.428 de părinți, colectate din 510 unități școlare reprezentative la nivel național.
Raportul arăta deja, cu un an înainte de proiectul actual, că neplata burselor pe perioada vacanțelor era resimțită negativ de beneficiari: printre principalele nemulțumiri ale părinților față de bursa copilului, alături de cuantumul prea mic și de întârzierile la plată, se număra tocmai faptul că bursa „nu se acordă și în perioada vacanțelor”. La momentul cercetării, aceasta era o problemă valabilă pentru bursele de merit și de reziliență, singura categorie plătită integral, inclusiv vara, fiind cea socială.
Recomandarea directă a cercetătorilor, formulată pe baza răspunsurilor colectate de la toate cele patru categorii de actori educaționali, este exact inversul deciziei pregătite acum de minister: „Acordarea burselor de merit și a celor de reziliență inclusiv pe perioada vacanțelor (asemenea burselor sociale)”, pentru a permite elevilor „participarea la diverse activități culturale extrașcolare, de dezvoltare personală sau de continuitate a învățării”. Altfel spus, raportul recomanda ca celelalte categorii de burse să urmeze modelul plății continue a bursei sociale, nu ca bursa socială să renunțe la propriul model.
Alte recomandări concrete ale raportului, rămase deocamdată fără urmare vizibilă în politicile adoptate din 2025 până acum: creșterea cuantumului burselor (bursa socială la 450 de lei, bursa de merit la minimum 800 de lei, bursa de reziliență la 500 de lei, față de cuantumurile actuale, neschimbate din 2024); redenumirea bursei sociale în „Ajutor pentru studii”, pentru o mai bună reflectare a scopului ei; transferul responsabilităților administrative privind bursele sociale către Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului sau către autoritățile locale, motivat de lipsa de competențe juridice, financiare și de asistență socială a cadrelor didactice; digitalizarea integrală a procesului, printr-o platformă dedicată, interoperabilă cu sistemul ANAF de verificare a veniturilor (PatrimVen), cu primăriile și cu sistemul informatic al învățământului.
Niciuna dintre aceste recomandări a fost implementată până acum.
Reacția: șapte organizații și instituții
Proiectul a strâns, în doar câteva zile, un front de reacții neobișnuit de larg pentru o hotărâre de guvern aflată încă în consultare publică. După ce Edupedu.ro a scris despre tăiere, au reacționat pe rând:
Federația Națională a Părinților, prin președintele Cătălin Viorel Nan, a calificat măsura drept „profund greșită și imorală”, subliniind că „vulnerabilitatea familiilor nu intră în vacanță” și că bursa socială „nu este un premiu pentru prezența la cursuri… ci este un instrument de protecție”.
Consiliul Național al Elevilor a cerut menținerea burselor pe tot parcursul anului și demisia președintelui CNFIP, invocând un sondaj propriu potrivit căruia 36% dintre elevi primesc bursă socială, iar 67% dintre aceștia o folosesc pentru îmbrăcăminte și necesități de bază; potrivit CNE, tăierea înseamnă o pierdere de minimum 600 lei/elev/an.
Deputatul Mihai Ghigiu (PSD), președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, a avertizat că partidul va ataca proiectul în contencios administrativ dacă va fi adoptat, argumentând că măsura lovește exact în „elevii care au nevoie de sprijin” și că vine „în momentul când se văd primele efecte pozitive ale burselor sociale”.
Salvați Copiii România și World Vision România au cerut ambele menținerea plății pe tot anul, cu argumente convergente: „vulnerabilitatea economică a copiilor nu urmează calendarul școlar” – World Vision, respectiv că „revenirea copilului la școală se pregătește și se decide, adesea, tocmai în lunile de vară” – Salvați Copiii.
Coaliția pentru Educație a cerut retragerea proiectului, atrăgând atenția că peste 840.000 de copii (aproximativ 60% din totalul beneficiarilor de burse) ar fi afectați și că 33,8% dintre copiii din România se aflau, în 2024, în risc de sărăcie, locul 3 în Uniunea Europeană.
Deputata USR Corina Atanasiu a rezumat tranșant miza dezbaterii: „România nu are prea multe burse sociale. România are prea multă sărăcie”, și a propus ca eventualele fraude să fie depistate prin bazele de date ale Ministerului Muncii, nu prin tăierea generalizată a sprijinului pentru copiii din familii sărace.
Un precedent juridic incomod pentru proiect
Pe 22 aprilie 2026, Curtea de Apel Craiova a decis definitiv, într-un litigiu privind bursa profesională (o bursă tot cu caracter social, pentru elevii din învățământul tehnic), că aceasta trebuie plătită integral, lunar, în cuantumul prevăzut de lege, indiferent de zilele de vacanță cuprinse în luna respectivă. Instanța a reținut că bursa reprezintă „o formă de sprijin financiar acordată de stat”, nu o compensație zilnică legată de prezența la cursuri, și că vacanțele școlare fac parte din structura firească a anului școlar, fără ca elevii să poată fi penalizați financiar pentru activități didactice suspendate oficial. Decizia nu vizează direct proiectul de HG din august 2026, dar conturează, pentru aceeași logică de calcul „pe zile de curs” pe care proiectul actual pare să o adopte, un risc juridic pe care Ministerul Educației nu l-a comentat public până acum.
Banii economisiți: o întrebare fără răspuns oficial
Un aspect care rămâne, deocamdată, în zona ipotezei, nu a faptului dovedit: execuția bugetară a burselor preuniversitare arată, la 31 iulie 2026, doar 53,6% din alocarea anuală de 5,36 miliarde de lei, cu aproximativ 2,49 miliarde de lei încă nefolosiți. În același interval, potrivit unor calcule făcute de Edupedu.ro pe baza datelor de transparență bugetară, finanțarea universităților ar putea depăși bugetul alocat cu 128-153 de milioane de lei până la finalul anului. Legea finanțelor publice nr. 500/2002 permite ordonatorului principal de credite să transfere fonduri între titluri de cheltuieli din același capitol bugetar, dar numai începând din trimestrul III, fereastră care se deschide chiar în perioada în care proiectul a fost publicat. Coincidență că acest proiect apare tocmai acum?
Ce a spus premierul Bolojan
Întrebat despre subiect la B1TV, premierul Ilie Bolojan a confirmat că a discutat cu ministrul Dimian despre proiectul privind bursele și a spus clar că ideea de tăiere a fost a ministerului: „Cel de-al doilea proiect ține de capitolul burse și logica ministerului a fost ca bursa să se aloce pe perioada lunilor de școală și nu în vacanța de vară, pentru că nu este o alocație așa cum sunt celelalte alocații de care beneficiază copiii lună de lună, ci este o formă de a-i susține pe cei care au probleme sociale să meargă la școală, să susțină procesul de învățământ”.
A lăsat loc apoi de revenire pe măsură: „…dar am discutat cu domnul ministru, o să analizăm ambele propuneri, atât ordinul, cât și proiectul de hotărâre de guvern în așa fel încât să clarificăm aceste aspecte și în momentul în care se împlinește perioada de consultare care durează 10 zile să luăm decizia corectă”
