Ion Ionici, directorul Liceului Teoretic Jean Louis Calderon din Timișoara, a declarat pentru Edupedu.ro că, în Educație, „măsurile nu pot fi luate de pe o zi pe alta, așa cum s-au luat astă-vară”. „Cinismul mai constă și în faptul că la noi s-a lucrat în educație, știți, cu pixul, contabil. Au lucrat frumos, au văzut EduSal-ul, mă gândesc, SIIIR-ul, au văzut titularii și suplinitorii și au zis: titularii nu sunt cine știe ce afectați, „omorâm” suplinitorii”, a precizat acesta.
Întrebat ce așteptări are de la viitorul ministru al Educației, directorul a vorbit despre cât este de important ca noul ministru să stea de vorbă cu oamenii din sistemul preuniversitar” și „să încerce să facă o evaluare pe măsurile luate în momentul de față, ca să vedem dacă în anul școlar 2026 – 2027 se poate schimba ceva”:
„Să încerce să înțeleagă sistemul preuniversitar, să stea de vorbă cu oamenii din sistemul preuniversitar, să încerce să facă o evaluare pe măsurile luate în momentul de față, ca să vedem dacă în anul școlar 2026 – 2027 se poate schimba ceva, să avem efective mici la clasă, poate totuși norma directorilor și inspectorilor să fie un pic diminuată și, repet, să înțeleagă sistemul. Să fie calm și să aibă răbdare cu sistemul, pentru că suntem foarte mulți angajați în sistem, suntem foarte mulți profesori și măsurile nu pot fi luate de pe o zi pe alta, așa cum s-au luat astă-vară. Dacă se poate, să se înceteze cu zvonistica că ajungem la 24 de ore de predare, pentru că ar fi prăpăd. Cred că vor pleca 25% dintre titulari. Cam acestea ar fi așteptările: să fie cam, să ne asculte și să încerce să ia niște măsuri și în interesul elevilor. (…)”
Ion Ionici a precizat că în educație s-a lucrat contabil și a spus că cei care iau măsurile „ trebuie să se gândească și din perspectiva a ceea ce urmează să fie după 4-5 ani de zile”:
„În momentul în care se iau astfel de măsuri, trebuie să se gândească și din perspectiva a ceea ce urmează să fie după 4-5 ani de zile. Ce se întâmplă cu titularii, cu suplinitorii? Ce facem cu cadrele didactice noi care vin din universități, care vor să se titularizeze în învățământ? Resursa e destul de îmbătrânită. Vor mai intra în sistemul de învățământ? Gândiți-vă că au redus din pix vreo 30.000 de norme, din care vreo 15.000 ziceau că erau la plata cu ora, iar ale 15.000 înseamnă colegi noi care ar fi putut intra în sistem, ceea ce nu s-a întâmplat. Cinismul mai constă și în faptul că la noi s-a lucrat în educație, știți, cu pixul, contabil. Au lucrat frumos, au văzut EduSal-ul, mă gândesc, SIIIR-ul, au văzut titularii și suplinitorii și au zis: titularii nu sunt cine știe ce afectați, „omorâm” suplinitorii. Și asta s-a întâmplat. Și nu e normal. Avem nevoie de cadre tinere în sistem.”
Recent, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că lucrurile nu vor sta bine „dacă vine un ministru obedient și va executa orbește ceea ce-i va trasa premierul”.
Nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ
Potrivit unui chestionar realizat de FSE „Spiru Haret” în perioada 14-31 ianuarie 2026, la care au răspuns peste 17.000 de angajați din învățământ, mai mult de 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să participe la grevă.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală. Dintre aceștia, cei mai mulți au optat ca greva să aibă loc la finalul de an școlar, după cum a spus liderul sindical.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Informații de context
Premierul Ilie Bolojan a declarat că își dorește numirea „cât mai repede” a unui ministru plin la Educație, în condițiile în care el ocupă în prezent și funcția de ministru interimar al Educației, de pe 13 ianuarie, după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.
Întrebat pe cine va numi ministru plin și dacă a luat o decizie, Bolojan a spus că ar fi recomandat ca numirea să fie făcută „înainte de aprobarea bugetului”, pentru ca noul ministru să poată analiza prioritățile și direcțiile de finanțare din Educație. Declarațiile au fost făcute jurnaliștilor Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, de la G4Media.
Declarația vine în contextul în care, potrivit informațiilor anterioare vehiculate în spațiul public, Bolojan indicase drept termen pentru o propunere de ministru „finalul lunii”, formulare pe care acum o nuanțează prin referirea la momentul aprobării bugetului. Totodată, ședința conducerii PNL în care ar fi urmat să fie discutat subiectul nu a mai fost convocată de liderul liberalilor vineri, 30 ianuarie, potrivit surselor Edupedu.ro.
Nicușor Dan: Nu e bine că nu avem ministru al educației
„Nu e bine. Evident că nu e bine că nu avem ministru al educației”, a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, referindu-se la faptul că România nu are un ministru plin al Educației de mai bine de o lună.
Șeful statului a apreciat că „e un act de curaj pentru cineva care să fie ministru al educației astăzi” și, întrebat dacă fostul ministru Daniel David a făcut greșeli în mandatul marcat de cele mai mari tăieri bugetare aplicate educației, a răspuns: „Tot timpul, când iei decizii în regim de urgență faci și greșeli”.
- Explicând de ce consideră că este „un act de curaj” să preiei portofoliul Educației în acest moment, Nicușor Dan a invocat subfinanțarea cronică a sistemului și lipsa unei motivații proporționale cu responsabilitățile pentru cei care aleg cariera didactică.
Președintele a mai spus că România vine după „o diminuare încă a banilor” alocați educației și că există probleme vechi, precum „suprapunerea dintre programele școlare și ceea ce cere viața reală, piața muncii”, afirmând că așteaptă „acea persoană care să aibă și anvergura profesională și curajul să ia problemele”.