Concursul pentru directori și directori adjuncți de școli are în sfârșit un calendar, unul în consultare publică, nu unul definitiv, potrivit proiectului de metodologie făcut de Ministerul Educației. Va fi cel mai amplu exercițiu de angajare de manageri din ultimii 4 ani și din următorii 4, din România – vor fi scoase la concurs 9.771 de posturi de directori și directori adjuncți.
Concursul începe, conform calendarului, pe 18 iunie 2021, când vor fi anunțate posturile vacante pentru care se organizează selecția. Același calendar se întinde pe următoarele 6 luni fără o săptămână, adică până pe 10 ianuarie 2022, când noii directori vor primi deciziile de numire. La prima vedere s-ar putea spune că este vorba despre un concurs organizat „pas cu pas”, ca să aibă timp toată lumea să se obișnuiască și cu noile condiții de examen, având în vedere că urmează o testare standardizată, și apoi cu noile condiții de interviu, mai ales că nu a mai existat o probă similară la acest nivel pentru aceste posturi.
Și totuși 6 luni înseamnă o perioadă lungă. De ce 6 luni când mandatele deja prelungite din 9 ianuarie 2021 expiră pe 5/31 august 2021? De ce ar vrea cineva să întindă un interimat (sau un al doilea interimat, în multe cazuri) până dincolo de limite?
Pe 27 iulie e ziua cea mare, ziua în care în 2 ore candidații trebuie să rezolve cei 50 de itemi și să ia peste 7 puncte la examenul scris. Rezultatele sunt publicate în aceeași zi, potrivit calendarului. Pentru acest concurs, profesorii titulari cu minimum 5 ani vechime, care se vor înscrie singuri într-o aplicație online care încă nu există, au de citit capitole din 3 cărți și legile esențiale școlii.
În data de 9 ianuarie 2021 au expirat mandatele pentru număr de 4.250 de directori și directori adjuncți. Între cele 4.250 de numiri, 796 au fost persoane noi, spunea chiar ministrul Educației pe 3 februarie 2021. Majoritatea numirilor au fost făcute pe linie de partid, potrivit surselor Edupedu.ro.
Peste 4.500 de directori vor avea mandatul expirat în luna august, mai exact în data de 5 august 2021. „În luna august când expiră și cei numiți în ianuarie vom avea 9.771 de directori și directori adjuncți. Cifra este exactă”, preciza Cîmpeanu.
Pe 27 iulie este doar proba scrisă, adică nu vom afla niciun director în acea zi, ci doar candidații care se vor califica pentru proba de interviu.
Din 5 august 2021, de când expiră mandatele celor peste 4.500, până cel puțin pe 10 ianuarie 2022 – ziua în care își vor prelua deciziile de numire noii manageri – vor fi numiți din pix de către inspectorii școlari generali alți 4.500 de directori. Plus aceiași sau alții și pe celelate 4.250 de posturi.
Toate școlile vor avea astfel directori puși politic sau pe criterii subiective, numiți de Inspectoratul Școlar Județean prin procedura detașării „în interesul învățământului”.
Noii directori, cei puși din pix, vor fi cei care vor organiza începutul de an școlar 2021-2022, vor fi cei care vor gestiona bugetul deja aprobat pentru anul viitor calendaristic, vor fi cei care vor negocia eventualele contracte cu autoritatea locală, vor fi cei care vor stabili deja normele și încadrările pentru anul școlar viitor și vor fi cei care vor stabili deja legăturile pentru banii din PNRR. Miza de facto a perioadei lungi de interimat a directorilor de școli în care se vor pune bazele celor mai mari descărcări de bani din istoria sistemului românesc de învățământ – 4 miliarde de euro în 4 ani.
Noii directori, cei care vor câștiga concursul și care vor obține posturile pe merit, vor găsi în școli lucrurile deja aranjate, contractele deja parafate, schemele de personal blocate și, probabil, multe piedici pentru a-și putea face repede o echipă care să și funcționeze în anul școlar 2021-2022. Cel mai probabil va fi anul lor ratat, anul în care vor sta doar spectatori la aranjamentele făcute de predecesori. Asta, bineînțeles, dacă noii directori nu vor fi tot cei vechi și mereu actuali.
O posibilă soluție ar fi ca interimarii să nu poată angaja bugete, să nu poată angaja investiții pe termen lung, să nu aibă puterea de a deraia școala și resursele viitoare ale acesteia în cele 6 luni de mandat. Exact pe principiul unui guvern interimar, care nu poate da ordonanțe de urgență și care are atribuții limitate în perioada provizoratului, și directorii interimari să fie doar administratori ai treburilor curente, navigatori care doar să mențină cursul, fără să poată scufunda nava.
Altfel, cele 6 luni de interimat, ajunse în mâna unui director pus politic, cu mandat clar să aranjeze investițiile viitoare cu firmele de casă ale partidului, să dea peste cap schema de personal a școlii și să angajeze oamenii preferați sau să blocheze posturi esențiale și profesori incomozi, poate chiar contracandidați în concursul de directori la a cărui probă scrisă nu au luat minimum nota 7, ar putea însemna încă un an pierdut și încă o generație pierdută. Ar însemna că noul director va fi instalat într-o școală în care nu mai poate schimba nimic, în care va trebui să aplice viziunea predecesorului interimar, în care nu mai poate manageria decât tonele de birocrație emisă de normele în perpetuă schimbare și solicitările zilnice de la județ sau de la centru.
Reiau întrebarea de mai sus: De ce ar vrea cineva să întindă un interimat dincolo de limite?
Pentru că de fapt doar se vorbește despre o reformă reală a managerului de școală și transformarea lui în liderul unei instituții de învățământ și al unei comunități pe criterii academice și meritocratice. În fapt, sub aceste vorbe se ascunde doar prelungirea mascată a privilegiilor politice în instituții care vor angaja anul acesta investiții uriașe, de 4 miliarde de euro.
Foto: Gabi Anghelescu