Vă supun atenției faptul că, pe lângă celelalte măsuri și criterii de angajare mai mult decât discutabile, procedura pentru încadrarea profesorilor în anul școlar 2025-2026, publicată vineri 8 august 2025 în Monitorul Oficial, conține un articol profund discriminatoriu la adresa femeilor, care contrazice nu doar legea 198/2023, în vigoare, ci și o decizie a Curții Constituționale.
Astfel, articolul 6, aliniatul (3), care se referă la situațiile de reducere de activitate a personalului didactic de predare la nivelul unei unități de învățământ, precizează următoarele:
„(3) În cazul apariției situațiilor de reducere de activitate a personalului didactic de predare la nivelul unei unități de învățământ, în perioada de constituire a normei didactice de predare și încadrare a cadrelor didactice prevăzute la alin. (2), situații în care s impune completarea normei didactice de predare sau restrângerea de activitate pentru două sau mai multe cadre didactice din aceeași categorie, numite/transferate/repartizate oe aceeași disciplină, se renunță la constituirea normei didactice de predare conform documentului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră, în ordine, pentru:
f) cadrele didactice titulare, femei, care îndeplinesc condițiile legale de pensionare, luând în calcul limita ade vârsttă de 62 de ani și 5 luni și stagiul de cotizare de 33 de ani și o lună, la data de 1 septembrie 2025, menținute în activitate ca titular, conform prevederilor art. 229 alin (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și care optează pentru pensionare începând cu data de 1 septembrie 2025, la solicitarea acestora
g) personalul didactic de predare titular care împlinește vârsta de 65 de ani până la data de 1 septembrie 2025
h) cadrele didactice titulare, femei, care îndeplinesc condițiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă și stagiul de cotizare, la data de 1 septembrie 2025, prevăzute la lit. f), menținute în activitate ca titular conform prevederilor art. 229 alin (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.”
Prin urmare, dacă femeile care vor avea 62 de ani și 5 luni la 1 septembrie 2025 nu doresc să se pensioneze, atunci vor intra în restrângere de activitate, sau vor fi pensionate forțat, ceea ce vine în contradicție cu mai multe acte și hotărâri legale. Mai întâi, în decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, Curtea Constituțională scrie:
„36. Prin urmare, Curtea apreciază că încetarea raportului de muncă al femeii la o vârstă mai redusă decât a bărbatului poate și trebuie să rămână o opțiune a acesteia, în contextul social actual. Transformarea acestui beneficiu legal într-o consecință asupra încetării contractului individual de muncă ce decurge ope legis dobândește valențe neconstituționale, în măsura în care ignoră voința femeii de a fi supusă unui tratament egal cu cel aplicabil bărbaților. Astfel, dispozițiile art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 sunt constituționale numai în măsura în care, la împlinirea vârstei legale de pensionare, dau dreptul femeii să opteze fie pentru deschiderea dreptului la pensie și încetarea contractului individual de muncă în curs, fie pentru continuarea acestui contract, până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, la acea dată. În prima ipoteză, când optează pentru deschiderea dreptului la pensie, contractul individual de muncă în curs încetează de drept, iar dreptul la muncă va putea fi exercitat numai după încheierea unui nou contract, dacă angajatorul consimte în acest sens. Din contră, în măsura în care salariata optează pentru continuarea raportului de muncă, până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbați, exercițiul dreptului la muncă nu este condiționat de încheierea unui nou contract și de voința angajatorului, dar dreptul la pensie nu va putea fi solicitat simultan. (…)
37. Curtea consideră că această interpretare este în sensul reglementărilor europene, așa cum reiese din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. (…)
40. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) și al art.147 alin.(4) din Constituție, precum și al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi, în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 — Codul muncii, și, cu unanimitate de voturi, în privința dispozițiilor art.53 alin.(1) teza întâi din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE:
1. Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Luminița-Cătălina Ciobotaru în Dosarul nr.42.072/3/2015 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. (…)”
Ca urmare a acestei decizii a CCR, guvernul României a adoptat, în 2020, Ordonanța de urgență pentru completarea art. 284 din Legea educației naționale nr. 1/2011:
„Articol unic: – După alineatul (1) al articolului 284 din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se introduc patru noi alineate, alin. (11 )- (14 ), cu următorul cuprins: „(11 ) În termen de 60 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul didactic poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbați, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.”
Ținând cont de documentele precedente, articolul 229 alin (2) din Legea nr. 198/2023 stabilește următoarele:
„Art 229 (2) Cu cel puțin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul din învățământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbați, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.”
După cum se știe, în România cele mai multe dintre cadrele didactice sunt femei și, prin măsura neîncadrării pe post a acestora în condițiile precizate la articolul 6, aliniatul (3) al noii proceduri – indiferent ele dacă și-o doresc sau nu – probabil că se speră că se vor face economiile anunțate de domnul ministru al Educației și Cercetării. În ciuda faptului că măsura nu este doar nedreaptă, ci încalcă Legea 198 / 2023, ordonanța de urgență din 2020 și decizia Curții Constituționale… Aliniatul (3), lit. h) al procedurii din 8 august 2025 ar trebui abrogat, căci el nu va genera economiile scontate: existând legea și decizia CCR amintite mai înainte, acele profesoare care își vor căuta dreptatea în instanță vor avea câștig de cauză, recuperându-și astfel, chiar și târziu, banii pierduți prin aplicarea lui abuzivă.
____________________
Nota redacției: Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.
Foto: ID 198080183 © Dark1elf | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.